6 aprilie

Duminică, 6 aprilie 2025, Ezechiel 16:1-63

Capitolul 16 este de fapt o metaforă în care Ierusalimul este reprezentat ca o femeie ce a primit binecuvântări divine, dar a ales să le folosească în mediul idolatru al orașului păcătos. Cetatea sfântă a fost binecuvântată de Dumnezeu ca centru spiritual al Israelului, însă în acest capitol profetul descrie relația lui Dumnezeu cu poporul Său, comparând Ierusalimul cu o femeie infidelă. Infidelitatea descrisă în acest capitol reflectă alianțele istorice ale orașului cu națiunile păgâne și idolii lor.

Dumnezeu descrie nașterea Ierusalimului ca pe o fată abandonată, expusă și fără siguranță. (vers. 1–7) Dumnezeu a investit în Ierusalim, l-a îngrijit, l-a înfrumusețat și a intrat cu el în legământ. (vers. 8–14) Ierusalimul a folosit frumusețea primită de la Dumnezeu ca să se închine altor dumnezei și să aducă idolatria în Templul Domnului. (vers. 14–33)

El anunță judecata asupra Ierusalimului, comparându-l cu Sodoma și Samaria. (vers. 35–52) Domnul promite restaurarea lui Israel, deoarece harul este mai mare decât judecata. Întotdeauna pocăința conduce la restaurare. (vers. 53–63) Mesajul capitolului 16 se constituie într-o pildă a iubirii divine trădate, urmată de judecată, dar și de speranță și restaurare.

Să ne rugăm pentru păstrarea cu responsabilitate și recunoștință a mântuirii lui Dumnezeu și să fugim de idoli.

Pastor Luigi Mițoi

Sunday, April 6, 2025, Ezekiel 16:1-63

Chapter 16 is a metaphor in which Jerusalem is represented as a woman who received divine blessings but chose to use them in the idolatrous environment of the sinful city. The holy city was blessed by God as the spiritual center of Israel, but in this chapter the prophet describes God's relationship with His people by comparing Jerusalem to an unfaithful woman. The unfaithfulness described in this chapter reflects the city's historical alliances with pagan nations and their idols.

God describes Jerusalem’s birth as that of an abandoned girl, exposed and without security. (verses 1–7) God invested in Jerusalem, cared for it, beautified it, and entered into a covenant with it. (verses 8–14) Jerusalem used the beauty received from God to worship other gods and brought idolatry into the Lord's Temple. (verses 14–33)

He announces judgment upon Jerusalem, comparing it to Sodom and Samaria. (verses 35–52) The Lord promises the restoration of Israel, because grace is greater than judgment. Repentance always leads to restoration. (verses 53–63) The message of chapter 16 forms a parable of divine love betrayed, followed by judgment, but also by hope and restoration.

Let us pray for the responsible and grateful preservation of God’s salvation and flee from idols.