30 august
30 august
Vineri, 30 august 2024, Psalm 124:1-8
Acest psalm compus de regele David este un imn de închinare dedicat lui Dumnezeu datorită protecției pe care a oferit-o poporului sfânt. Asemenea psalmului 121, cântarea aceasta de recunoștință nu evocă grija și ajutorul divin manifestat doar pentru protejarea pelerinilor evrei care veneau de trei ori pe an să se închine la Ierusalim, ci pentru tot poporul lui Dumnezeu care a trecut de-a lungul istoriei lui recente prin tot felul de pericole și nenorociri.
Psalmistul folosește o serie de metafore prin care intenționează să dea glas grozăviei pericolelor prin care au trecut și să exprime intensitatea urii dușmanilor care au vrut să-i elimine pentru totdeauna.
1. Animale fioroase cu dinții mari: ,,…ne-ar fi înghițit de vii când li s-a aprins mânia împotriva noastră. Binecuvântat să fie Domnul, care nu ne-a dat pradă dinților lor!” (vers. 3, 6)
2. Ape mari și valuri năprasnice: ,,…ne-ar fi înecat apele, ar fi trecut râurile peste sufletul nostru; ar fi trecut peste sufletul nostru valurile năprasnice.” (vers. 4-5)
3. Lațul păsărarului: ,,Sufletul ne-a scăpat ca pasărea din lațul păsărarului; lațul s-a rupt, și noi am scăpat.” (vers. 7)
Primul și ultimul verset al psalmului de față, versetele 1 și 8, remarcă faptul că doar prezența și ajutorul lui Dumnezeu au dat naștere poporului israelian, l-au păstrat în existență, l-au adus în țara în care ,,curge lapte și miere” și l-au păstrat în țara aceea până astăzi.
Recunoștința este un semn de omenie, este o dovadă de caracter, este o expresie a maturității. Este așa de frumos să verbalizezi sentimentele de mulțumire și să stai în fața Binefăcătorului cu o jertfă de recunoștință!
Dumnezeu continuă să domnească veșnic pe tron fără să depindă în vreun fel de manifestarea mulțumirii și recunoștinței oamenilor, însă este de-a dreptul îngrozitor să trăiești o viață pe care ți-a dat-o Dumnezeu, să primești mântuirea realizată de Dumnezeu, să intri în veșnicia lui Dumnezeu… și totuși să uiți de tot binele care ți s-a făcut în fiecare zi din viață.
Pocăința ne schimbă, ne dă o eleganță dumnezeiască, ne ajută să ne găsim plăcerea validând, prin verbalizarea mulțumirii și a recunoștinței noastre, meritele lui Dumnezeu și ale oamenilor care ne-au ajutat în viață. Când mulțumim sau nu mulțumim, de fapt, noi înșine ne punem notă – o notă la purtare, o notă în viață!
Urmează rugăciunea și vom cere Domnului iertare pentru nemulțumirea noastră de până acum și ajutor de sus pentru mulțumirea noastră de acum.
Pastor Luigi Mițoi
Friday, August 30, 2024 – Psalm 124:1-8
This psalm, composed by King David, is a hymn of worship dedicated to God for the protection He had provided to His holy people. Like Psalm 121, this song of gratitude does not merely evoke the divine care and help manifested in protecting the Jewish pilgrims who came to worship in Jerusalem three times a year, but it also extends to all of God's people who have faced various dangers and calamities throughout their recent history.
The psalmist uses a series of metaphors to express the severity of the dangers they faced and to convey the intensity of the hatred from their enemies who sought to eliminate them forever.
1. Fierce animals with large teeth: “They would have swallowed us alive when their anger flared against us. Praise be to the Lord, who has not let us be torn by their teeth” (v. 3, 6).
2. Great waters and raging waves: “The flood would have engulfed us, the torrent would have swept over our soul; the raging waters would have swept us away” (v. 4-5).
3. The snare of the fowler: “We have escaped like a bird from the fowler’s snare; the snare has been broken, and we have escaped” (v. 7).
The first and last verses of this psalm, verses 1 and 8, highlight the fact that only God's presence and help gave birth to the Israelite nation, preserved its existence, brought them to the land “flowing with milk and honey,” and has kept them there to this day.
Gratitude is a sign of humanity, a proof of character, an expression of maturity. It is so beautiful to verbalize feelings of thankfulness and stand before the Benefactor with a sacrifice of gratitude!
God continues to reign forever on the throne without depending on the expression of human thanks and gratitude in any way, yet it is utterly dreadful to live a life given by God, to receive the salvation accomplished by God, to enter God's eternity… and yet forget all the goodness that has been shown to you every day of your life.
Repentance changes us, gives us a godly elegance, and helps us find pleasure in validating, by verbalizing our thanks and gratitude, the merits of God and the people who have helped us in life. When we express gratitude or fail to do so, we are essentially grading ourselves—a mark on our behavior, a mark in life!
Let us now pray, asking the Lord for forgiveness for our previous ingratitude and for His help to be thankful from now on.