27 martie

Joi, 27 martie 2025, Ezechiel 6:1-14

Capitolul șase transmite un mesaj de judecată și pedeapsă împotriva idolatriei și neascultării evreilor. Acest capitol poate fi împărțit în câteva secțiuni:

1. Condamnarea idolatriei (vers. 1-7) „Fiul omului, întoarce-ți fața spre munții lui Israel, prorocește împotriva lor și zi: ‘Munților lui Israel, ascultați Cuvântul Domnului!’” (vers. 2-3) Dumnezeu îi cere lui Ezechiel să profețească împotriva munților, dealurilor, râurilor și văilor, pentru că acestea erau locurile unde oamenii se închinau înaintea idolilor lor. Dumnezeu nu tolerează închinarea falsă și, când oamenii pun altceva mai presus de Dumnezeu, se fac vinovați de păcatul idolatriei.

2. Distrugerea poporului și a orașelor (vers. 8-12) „Și cei ce vor scăpa din voi își vor aduce aminte de Mine printre neamurile unde vor fi robi, pentru că le voi zdrobi inima preacurvară și necredincioasă și ochii care au curvit după idolii lor. Atunci le va fi scârbă de ei înșiși din pricina mișeliilor pe care le-au făcut, din pricina tuturor urâciunilor lor.” (vers. 9) O mare parte a poporului va muri de sabie, foamete și ciumă. Cetățile vor fi pustiite, iar altarele idolești vor fi dărâmate. Cei care vor supraviețui vor fi duși în robie și vor realiza că pedeapsa este rezultatul păcatului lor.

3. Recunoașterea suveranității lui Dumnezeu (vers. 10, 14) „Și vor ști că Eu sunt Domnul și că nu degeaba i-am amenințat că le voi trimite toate aceste rele.“ (vers. 10) De aproximativ 70 de ori se repetă în cartea Ezechiel expresia „Și vor ști că Eu sunt Domnul”, care de altfel este ideea centrală a cărții. Dumnezeu vrea să știm că El este Domnul.

Biblia precizează că exilul a determinat poporul să înțeleagă cele două mari adevăruri despre caracterul lui Dumnezeu:

(a)   Dumnezeu este suveran și pedepsește păcatul.

(b)  Atunci când oamenii se întorc cu pocăință la Dumnezeu și renunță la păcat, El îi iartă și îi primește.

În exilul babilonian, evreii au înțeles că neascultarea lor i-a condus la distrugere și au recunoscut că Dumnezeu este suveran și i-a pedepsit pentru păcatele lor. Păcatele au consecințe.

Lecția de viață pe care o învățăm din acest capitol este că, uneori, Dumnezeu permite încercări grele ca oamenii să-și vadă păcatele și să se întoarcă la El. Lucrul sau lucrurile care ocupă locul lui Dumnezeu în viețile noastre sunt idoli, iar atitudinea noastră se numește idolatrie.

Dacă evreii de atunci au fost pedepsiți pentru idolatria lor, pe ce ne bazăm când credem că noi vom scăpa? Să ne rugăm lui Dumnezeu și să ne cercetăm inimile, să ne pocăim de orice atitudine idolatră și să ne reînnoim relația spirituală cu Dumnezeu. Să renunțăm la orice formă de compromis și să trăim în puritate.

Pastor Luigi Mițoi

Thursday, March 27, 2025, Ezekiel 6:1–14

Chapter six delivers a message of judgment and punishment against the idolatry and disobedience of the Israelites. This chapter can be divided into several sections:

1. Condemnation of Idolatry (verses 1–7)
“Son of man, set your face against the mountains of Israel; prophesy against them and say: ‘You mountains of Israel, hear the word of the Sovereign Lord.’” (verses 2–3)
God commands Ezekiel to prophesy against the mountains, hills, rivers, and valleys because these were the places where the people worshiped their idols. God does not tolerate false worship, and when people put anything above God, they are guilty of the sin of idolatry.

2. Destruction of the People and Cities (verses 8–12)
“But I will spare some, for some of you will escape the sword when you are scattered among the lands and nations. Then in the nations where they have been carried captive, those who escape will remember me—how I have been grieved by their adulterous hearts, which have turned away from me, and by their eyes, which have lusted after their idols. They will loathe themselves for the evil they have done and for all their detestable practices.” (verse 9)
A large part of the population would die by sword, famine, and plague. Cities would be devastated, and the idolatrous altars would be torn down. Those who survive would go into captivity and would realize that the punishment was the result of their sin.

3. Acknowledgment of God’s Sovereignty (verses 10, 14)
“And they will know that I am the Lord; I did not threaten in vain to bring this calamity on them.” (verse 10)
The phrase “Then they will know that I am the Lord” appears approximately 70 times in the book of Ezekiel and is, in fact, the central theme of the book. God wants us to know that He is the Lord.

The Bible makes it clear that the exile led the people to understand two great truths about God's character:

(a)   God is sovereign and punishes sin.

(b)  When people repent and turn to God, renouncing sin, He forgives and receives them.

In the Babylonian exile, the Israelites understood that their disobedience had led to destruction, and they acknowledged that God is sovereign and had punished them for their sins. Sin has consequences.

The life lesson we learn from this chapter is that sometimes God allows severe trials so that people may recognize their sins and return to Him. Anything that takes God’s place in our lives is an idol, and our attitude is called idolatry.

If the Israelites of that time were punished for their idolatry, on what basis do we think we will be spared? Let us pray to God and examine our hearts, repent of any idolatrous attitude, and renew our spiritual relationship with God. Let us give up all compromise and live in purity.