25 iulie

Joi, 25 iulie 2024, Psalm 89:1-52

Psalmul 89 este scris de Etan Ezrahitul și explică legământul lui Dumnezeu cu privire la domnia regelui David.

Psalmul de față are două părți:

1.     Lauda adresată lui Dumnezeu pentru promisiunile făcute regelui David (vers. 1-37).

2.     Îngrijorarea că Dumnezeu a anulat legământul făcut cu David (vers. 38-52).

De asemenea, în versetele 38-48, psalmistul se concentrează asupra lucrurilor pe care nu le înțelege și, în versetele 49-51, își exprimă îngrijorările personale.

Credința psalmistului este puternic pusă la încercare prin faptul că există o tensiune între promisiunile din trecut și neîmplinirea lor în prezent. Trecutul este luminos prin prezența profețiilor rostite de Dumnezeu pentru binecuvântarea Israelului. Prezentul însă este dezamăgitor. Viitorul este confuz.

Ce facem în situația în care promisiunile lui Dumnezeu din trecut nu se împlinesc în prezent? Psalmistul a ales să se încreadă în Dumnezeu și să continue să spere și să aștepte harul divin: El încheie triumfător: „Lăudat fie Domnul pentru totdeauna! Amin și amin!” (vers. 52)

Aceasta este o lecție de viață pentru orice creștin care este ispitit să fie dezamăgit de Dumnezeu. De cele mai multe ori, de la cererea rugăciunii omului credincios până la răspunsul lui Dumnezeu există un timp de așteptare. În acest timp, omul este ispitit să se îndoiască de dragostea lui Dumnezeu: ,,nu-mi ascultă rugăciunile”, ,,nu are Dumnezeu timp de mine”…

Ne vom ruga împreună să nu ne pierdem încrederea în Dumnezeu atunci când nu primim imediat răspuns la rugăciunile noastre.

Pastor Luigi Mițoi

Thursday, July 25, 2024, Psalm 89:1-52

Psalm 89 is written by Ethan the Ezrahite and explains God's covenant regarding the reign of King David. This psalm has two parts:

1. Praise to God for the promises made to King David (verses 1-37).
2. Concern that God has annulled the covenant made with David (verses 38-52).

Additionally, in verses 38-48, the psalmist focuses on things he does not understand, and in verses 49-51, he expresses his personal concerns. The psalmist's faith is severely tested by the tension between past promises and their present unfulfillment. The past shines with the presence of prophecies spoken by God for the blessing of Israel. However, the present is disappointing, and the future is confusing.

What do we do when God's past promises do not come to fruition in the present? The psalmist chose to trust in God and to continue hoping and waiting for divine grace. He ends triumphantly: “Praise be to the Lord forever! Amen and Amen!” (verse 52)

This is a life lesson for any Christian tempted to be disappointed in God. Often, there is a waiting period between the faithful person's prayer request and God's response. During this time, one is tempted to doubt God's love: “He doesn't hear my prayers,” “God doesn't have time for me“…

We will pray together to not lose our trust in God when we do not receive immediate answers to our prayers.