20 februarie
20 februarie
Joi, 20 februarie 2025, Ieremia 29:1-32
Capitolul 29 se constituie într-o scrisoare pe care Ieremia a scris-o despre evreii care au fost duși în robie de către Nebucadnețar în Babilon. Dumnezeu le explică evreilor că vor sta acolo 70 de ani, după care îi va duce din nou în Canaan: „Dar iată ce zice Domnul: ‘De îndată ce vor trece șaptezeci de ani ai Babilonului, Îmi voi aduce aminte de voi și voi împlini față de voi făgăduința Mea cea bună, aducându-vă înapoi în locul acesta.” (vers. 10)
Pentru că vor sta în robie cât o viață de om, Dumnezeu le poruncește să ducă o viață normală, să nască copii, să-și construiască case și să se bucure de viață: „Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, către toți prinșii de război pe care i-am dus din Ierusalim la Babilon: Zidiți case și locuiți-le; sădiți grădini și mâncați din roadele lor! Luați-vă neveste și faceți fii și fiice; însurați-vă fiii și măritați-vă fetele, să facă fii și fiice, ca să vă înmulțiți acolo unde sunteți și să nu vă împuținați. Urmăriți binele cetății în care v-am dus în robie și rugați-vă Domnului pentru ea, pentru că fericirea voastră atârnă de fericirea ei!” (vers. 4-7)
Dumnezeu reafirmă pedeapsa pentru evreii care au refuzat să vină în robie și s-au ascuns în Egipt. Tot la fel, Domnul pronunță o pedeapsă aspră pentru Semaia, Nehalamitul, care a prorocit minciuni, inclusiv după ce Dumnezeu l-a somat să se oprească. Este greu de înțeles cum un om poate atât de inconștient să se opună voii lui Dumnezeu până la nebunie. Doar cine nu are minte își permite să se lupte împotriva lui Dumnezeu.
Parcă în nici o altă carte a Bibliei nu se vede atât de clar încăpățânarea și răutatea omului. Tot la fel de adevărat este și faptul că în nici o carte a Bibliei parcă nu se vede mai bine exprimarea bunătății și răbdării lui Dumnezeu: „Căci Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi”, zice Domnul, „gânduri de pace, și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde. Voi Mă veți chema și veți pleca; Mă veți ruga, și vă voi asculta. Mă veți căuta, și Mă veți găsi dacă Mă veți căuta cu toată inima. Mă voi lăsa să fiu găsit de voi”, zice Domnul, „și voi aduce înapoi pe prinșii voștri de război; vă voi strânge din toate neamurile și din toate locurile în care v-am izgonit”, zice Domnul, „și vă voi aduce înapoi în locul de unde v-am dus în robie.” (vers. 11-14)
Este așa de aproape răsplata pentru cei credincioși și ascultători și la fel de aproape este nenorocirea și distrugerea pentru cei necredincioși și neascultători. Să ne rugăm Domnului să păstreze favoare și bunătate peste noi și peste toți cei dragi ai noștri.
Pastor Luigi Mițoi
Thursday, February 20, 2025, Jeremiah 29:1-32
Chapter 29 consists of a letter that Jeremiah wrote about the Jews who were taken into captivity by Nebuchadnezzar in Babylon. God explains to the Jews that they would remain there for 70 years, after which He would bring them back to Canaan: “This is what the Lord says: ‘When seventy years are completed for Babylon, I will come to you and fulfill my good promise to bring you back to this place.’” (v. 10)
Since they would be in captivity for a lifetime, God commanded them to live a normal life, to have children, to build houses, and to enjoy life: “This is what the Lord Almighty, the God of Israel, says to all those I carried into exile from Jerusalem to Babylon: ‘Build houses and settle down; plant gardens and eat what they produce. Marry and have sons and daughters; find wives for your sons and give your daughters in marriage, so that they too may have sons and daughters. Increase in number there; do not decrease. Also, seek the peace and prosperity of the city to which I have carried you into exile. Pray to the Lord for it, because if it prospers, you too will prosper.’” (v. 4-7)
God reaffirmed His punishment for the Jews who refused to go into exile and instead hid in Egypt. Likewise, the Lord pronounced a harsh punishment on Shemaiah the Nehelamite, who prophesied lies, even after God warned him to stop. It is difficult to understand how a person can so recklessly oppose God’s will to the point of madness. Only someone without wisdom would dare to fight against God.
Nowhere else in the Bible is human stubbornness and wickedness so clearly displayed. Yet it is also true that in no other book of the Bible is God’s kindness and patience expressed so beautifully: “‘For I know the plans I have for you,’ declares the Lord, ‘plans to prosper you and not to harm you, plans to give you hope and a future. Then you will call on me and come and pray to me, and I will listen to you. You will seek me and find me when you seek me with all your heart. I will be found by you,’ declares the Lord, ‘and will bring you back from captivity. I will gather you from all the nations and places where I have banished you,’ declares the Lord, ‘and will bring you back to the place from which I carried you into exile.’” (v. 11-14)
The reward for the faithful and obedient is so near, just as disaster and destruction are near for the unfaithful and disobedient. Let us pray that the Lord will keep His favor and goodness upon us and upon all our loved ones.