15 decembrie

Duminică, 15 decembrie 2024, Isaia 28:1-29

Capitolul 28 conține o acuzație împotriva seminției lui Efraim, Regatul de Nord (vers. 1-13). Nu peste mult timp, în anul 722 î. Cr., Regatul de Nord a fost cucerit de Asiria. De asemenea, există o a doua acuzație împotriva Regatului de Sud (vers. 14-20).

În anii dintre căderea Samariei, 722 î. Cr., și atacul regelui Sanherib asupra Ierusalimului, 701 î. Cr., se pare că liderii Regatului de Sud s-au orientat tot mai mult spre o alianță cu Egiptul (30:3, 31:1). Toate aceste alianțe realizate de Iuda și Israel sunt un semn evident de neîncredere în Dumnezeu și o dovadă de încredere în națiunile mai puternice din jurul Țării Sfinte. Este incredibilă dispoziția lui Iuda să se încreadă în forța militară egipteană mai mult decât în Dumnezeu, care le-a dovedit de-a lungul sutelor de ani că este demn de încredere, suveran, atotputernic și plin de bunătate.

Conducătorii celor două Regate sunt neînfrânați, bețivi, batjocoritori și neînțelepți. Este ciudat faptul că profetul Ezechiel spune că păcatul lui Iuda este mai mare decât al lui Israel: „Sora ei Oholiba a văzut lucrul acesta şi a fost mai fără frâu decât ea în patima ei şi a întrecut pe sora-sa în curvii. Ea s-a aprins de dragoste după copiii Asiriei, după dregători şi căpetenii, vecinii ei îmbrăcaţi în chip strălucit, călăreţi călări pe cai, toţi tineri şi plăcuţi” (23:11-12).

Pentru această adâncă stare de degradare spirituală și morală, Dumnezeu a trebuit să-i corecteze în școala aspră a experienței. Este așa de trist să fii o viață întreagă protejat de Dumnezeu și totuși să nu ai încredere în El.

Să ne rugăm lui Dumnezeu pentru discernământ și pentru credință. Să ne punem toată încrederea în Domnul, care ne-a purtat de grijă ziua și noaptea.

Pastor Luigi Mițoi

Sunday, December 15, 2024, Isaiah 28:1-29

Chapter 28 contains an accusation against the tribe of Ephraim, the Northern Kingdom (verses 1-13). Not long afterward, in 722 BC, the Northern Kingdom was conquered by Assyria. There is also a second accusation against the Southern Kingdom (verses 14-20).

In the years between the fall of Samaria, 722 BC, and King Sennacherib's attack on Jerusalem, 701 BC, it seems that the leaders of the Southern Kingdom increasingly leaned toward an alliance with Egypt (30:3, 31:1). All these alliances made by Judah and Israel are a clear sign of distrust in God and evidence of their trust in the more powerful nations surrounding the Holy Land. It is incredible that Judah would trust in Egypt's military strength more than in God, who had proven over hundreds of years to be trustworthy, sovereign, all-powerful, and full of goodness.

The leaders of both Kingdoms are unrestrained, drunkards, scoffers, and foolish. It is strange that the prophet Ezekiel states that Judah's sin is greater than Israel's: “Her sister Oholibah saw this, yet in her lust and prostitution, she was more depraved than her sister. She too lusted after the Assyrians—governors and commanders, warriors in full dress, mounted horsemen, all handsome young men” (Ezekiel 23:11-12, NIV).

Because of this deep state of spiritual and moral decay, God had to correct them in the harsh school of experience. It is so sad to be protected by God throughout one's entire life and yet fail to trust in Him.

Let us pray to God for discernment and faith. Let us place all our trust in the Lord, who has cared for us day and night.