10 iunie

Miercuri, 10 iulie 2024, Psalm 74:1-23

Cel mai probabil, acest psalm a fost scris de Asaf după ce armata lui Nebucadnețar a distrus Ierusalimul. Dacă Psalmul 74 pune accentul pe suferințele iudeilor în legătură cu distrugerea Templului, în Psalmul 79 atenția autorului se concentrează asupra suferințelor cauzate de masacrarea locuitorilor Ierusalimului în timpul invaziei babiloniene.

Dușmanul a distrus orașul și a ars Templul lui Dumnezeu. A risipit națiunea și a dus-o în exil pentru 70 de ani. Toată slava cetății sfinte a fost înlocuită cu rușine și batjocură. Păcatele lor cele multe i-au ajuns din urmă și singura scăpare era mila lui Dumnezeu.

Psalmistul se roagă Domnului, spunând de patru ori ,,adu-Ți aminte”:

–          ,,Adu-Ți aminte de poporul Tău” (vers. 2a).

–          ,,Adu-Ți aminte de muntele Sionului” (vers. 2b).

–          ,,Adu-Ți aminte că vrăjmașul te batjocorește” (vers. 18).

–          ,,Adu-Ți aminte de ocările pe care Ți le aruncă în fiecare zi cel fără minte” (vers. 2a).

Asaf se tânguiește, spunând Domnului de trei ori ,,pentru ce” (vers. 1a, 1b, 11):

–          ,,Pentru ce, Dumnezeule, ne lepezi pentru totdeauna” (vers. 1a)

–          ,,Pentru ce Te mânii pe turma pășunii Tale” (vers. 1b)

–          ,,Pentru ce Îți tragi înapoi mâna și dreapta Ta” (vers. 11)

Scriitorul strigă după ajutorul Domnului, spunând de două ori ,,până când”:

–          ,,…nu mai este nimeni printre noi ca să știe până când” (vers. 9)

–          ,,Până când, Dumnezeule, va batjocori asupritorul…” (vers. 10)

Este interesant că Asaf Îl imploră pe Dumnezeu să aibă milă de popor și de țară în baza legământului făcut cu israelienii, în timp ce el știa bine că evreii au încălcat acest legământ. Este de-a dreptul impresionant faptul că el Îi cere lui Dumnezeu să respecte legământul chiar dacă poporul nu l-a respectat (vers. 20). Măcar Dumnezeu să respecte legământul!

Adevărul este că această dramă se repetă în fiecare generație cu o anumită intensitate. Și noi am încălcat legământul uneori. Și ne-am așteptat ca Dumnezeu să nu-l încalce… Măcar El să nu-l calce!

Întotdeauna Dumnezeu a reparat stricăciunile noastre. El a salvat situația prin faptul că a rămas fidel legământului Său. Când legământul este călcat prin păcat, singura cale de restaurare este pocăința – pocăința de păcat urmată de părăsirea păcatului.

Să ne rugăm împreună pentru iertarea de păcat și apoi pentru abținerea de la păcat. Amintiți-vă de îndemnul Domnului pentru femeia prinsă în păcat: ,,Isus i-a zis: `Nici Eu nu te osândesc. Du-te şi să nu mai păcătuieşti.`” (Ioan 8:11)

Mântuitorul oferă iertarea și apoi pretinde înfrânarea.

Pastor Luigi Mițoi

Wednesday, July 10, 2024, Psalm 74:1-23

This Psalm was likely written by Asaph after Nebuchadnezzar's army destroyed Jerusalem. If Psalm 74 emphasizes the sufferings of the Jews in connection with the destruction of the Temple, in Psalm 79 the author's focus shifts to the sufferings caused by the massacre of Jerusalem's inhabitants during the Babylonian invasion.

The enemy destroyed the city and burned God's Temple. They scattered the people and led the nation into exile for 70 years. All the glory of the holy city was replaced with shame and mockery. Their many sins caught up with them, and their only escape was God's mercy.

The psalmist prays to the Lord, saying “remember” four times:

• “Remember your people” (v. 2a).
• “Remember Mount Zion” (v. 2b).
• “Remember how the enemy mocks you” (v. 18).
• “Remember the insults hurled at you every day by the foolish” (v. 22).

Asaph laments, asking the Lord “why” three times (v. 1a, 1b, 11):

• “Why have you rejected us forever, O God?” (v. 1a)
• “Why does your anger smolder against the sheep of your pasture?” (v. 1b)
• “Why do you hold back your hand, your right hand?” (v. 11)

The writer cries out for the Lord's help, saying “how long” twice:

• “There are no signs from God; there are no prophets left, and none of us knows how long this will be” (v. 9).
• “How long will the enemy mock you, O God?” (v. 10)

It is interesting that Asaph implores God to have mercy on the people and the country based on the covenant made with the Israelites, even though he knew well that the Jews had broken this covenant. It is truly impressive that he asks God to keep the covenant even if the people did not (v. 20). In his mind, at least God should keep the covenant!

The truth is that this drama repeats itself in every generation with a certain intensity. We, too, have broken the covenant at times. And we have expected God not to break it… At least He should not break it!

God has always repaired our damage. He has saved the situation by remaining faithful to His covenant. When the covenant is broken by sin, the only path to restoration is repentance – repentance from sin followed by forsaking sin.

Let us pray together for forgiveness of sin and then for abstinence from sin. Remember the Lord's admonition to the woman caught in sin: “Jesus said, 'Neither do I condemn you. Go now and leave your life of sin.'” (John 8:11)

The Savior offers forgiveness and then demands self-control.