10 decembrie

Marți, 10 decembrie 2024, Isaia 23:1-18

Profeția adresată Tirului face referire la expansiunea armatei asiriene de la sfârșitul secolului al VIII-lea. Tir, cea mai sudică cetate feniciană, a dominat regiunea până în secolul al V-lea î. Cr., când Sidonul, o altă mare cetate feniciană, a depășit-o în influență.

Fenicienii erau cei mai vestiți și cei mai bogați navigatori. Măreția și realizările Babilonului, alături de alianțele maritime ale Tirului, le-au transformat în două orașe de referință. Tirul era un oraș vechi și un mare centru comercial. Herodot susține că a fost înființat în jurul anului 2700 î. Cr. Profetul Isaia îl caracterizează ca fiind un oraș al veseliei și bucuriei (vers. 7, 12).

Capitolul 23 este împărțit în două segmente:

1. Înfrângerea Tirului (vers. 1-14)
2. Restaurarea Tirului (vers. 15-18)

Profeția lui Isaia a anunțat distrugerea Tirului și slăbirea Feniciei – Libanul de astăzi: „Prorocie împotriva Tirului: Bociți-vă, corăbii din Tarsis! Căci Tirul a fost nimicit: nu mai are nici case, nici intrare! Din țara Chitim le-a venit vestea aceasta. Amuțiți de groază, locuitori ai țărmului, pe care îl umpleau odată negustorii din Sidon care străbăteau marea!” (vers. 1-2)

Isaia și-a desfășurat misiunea profetică la Ierusalim pe o durată de aproximativ 40 de ani, adică din 740, când a fost chemat, până în 700, când a murit. Din timpul slujirii lui Isaia până în anul 433, Tirul a fost atacat de cinci ori, iar istoricii consideră dificil de stabilit cu precizie la care dintre aceste războaie se referă profetul. Ultimul dintre aceste cinci războaie a fost dus de Alexandru Macedon, celebrul rege grec. Istoria indică faptul că Alexandru a crucificat 2000 de conducători din Tir și a vândut 30.000 de sclavi. Tir nu și-a mai recâștigat niciodată măreția de odinioară, în prezent fiind un orășel de aproximativ 100.000 de locuitori.

Privind în istorie, suntem copleșiți înțelegând faptul că, din cauza păcatului, Dumnezeu a permis distrugerea acestor mari imperii și renumite orașe. Lecția de viață care se repetă la nesfârșit în Scriptură este aceea că Dumnezeu urăște păcatul și pedepsește păcătosul.

Lecția de viață pe care o învățăm din mesajul capitolului 23 ne spune că omul păcătos își pierde sensibilitatea, rușinea și discernământul spiritual. Devine insensibil și se răzvrătește împotriva lui Dumnezeu. Continuă să trăiască în păcat, timp în care mânia lui Dumnezeu stă să cadă peste el. Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem sensibilitatea spirituală, frica de Domnul și pasiunea pentru sfințenie.

„Dar acum, odată ce ați fost izbăviți de păcat și v-ați făcut robi ai lui Dumnezeu, aveți ca rod sfințirea, iar ca sfârșit: viața veșnică.” (Romani 6:22)

Pastor Luigi Mițoi

Tuesday, December 10, 2024 – Isaiah 23:1-18

The prophecy concerning Tyre refers to the expansion of the Assyrian army at the end of the 8th century BC. Tyre, the southernmost Phoenician city, dominated the region until the 5th century BC, when Sidon, another great Phoenician city, surpassed it in influence.

The Phoenicians were the most renowned and wealthiest navigators. The greatness and achievements of Babylon, alongside Tyre’s maritime alliances, made them two landmark cities. Tyre was an ancient city and a major trade center. Herodotus claims it was established around 2700 BC. The prophet Isaiah describes it as a city of joy and gladness (vv. 7, 12).

Chapter 23 is divided into two segments:

1. The Fall of Tyre (vv. 1-14)
2. The Restoration of Tyre (vv. 15-18)

Isaiah’s prophecy foretold the destruction of Tyre and the weakening of Phoenicia—modern-day Lebanon:
“A prophecy against Tyre: Wail, you ships of Tarshish! For Tyre is destroyed and left without house or harbor. From the land of Cyprus word has come to them. Be silent, you people of the island and you merchants of Sidon, whom the seafarers have enriched.” (vv. 1-2)

Isaiah carried out his prophetic mission in Jerusalem for approximately 40 years, from 740 BC, when he was called, to 700 BC, when he died. From Isaiah’s time until 433 BC, Tyre was attacked five times, and historians find it challenging to pinpoint precisely which of these wars the prophet referred to. The last of these five wars was led by Alexander the Great, the famed Greek king. History notes that Alexander crucified 2,000 leaders of Tyre and sold 30,000 into slavery. Tyre never regained its former greatness and is now a small town with around 100,000 residents.

Looking at history, we are overwhelmed in understanding that because of sin, God allowed the destruction of these great empires and renowned cities. The recurring life lesson in Scripture is that God hates sin and punishes the sinner.

The life lesson we learn from the message of chapter 23 tells us that the sinful person loses sensitivity, shame, and spiritual discernment. They become callous and rebel against God, continuing to live in sin while God’s wrath looms over them. Let us pray to the Lord not to lose our spiritual sensitivity, fear of the Lord, and passion for holiness.

“But now that you have been set free from sin and have become slaves of God, the benefit you reap leads to holiness, and the result is eternal life.” (Romans 6:22)