30 octombrie

Miercuri, 30 octombrie 2024, Eclesiastul 3:1-22

Eclesiastul debutează cu cele două evenimente care încadrează viața și care nu depind de noi, nașterea și moartea. Toate celelalte lucruri sunt cuprinse între cele două limite și sunt prezentate în contrast.

Solomon, scriitorul cărții Eclesiastul, a fost renumit pentru înțelepciunea pe care a primit-o de la Dumnezeu. Înțelepciunea nu trebuie confundată cu priceperea sau cunoștința. Acumularea de informații duce la cunoștință. Abilitatea de a realiza ceva practic cu aceste cunoștințe demonstrează priceperea.

Punerea împreună a tuturor realizărilor datorate priceperii într-un scop moral arată înțelepciunea. Cartea conține multe sfaturi practice despre ceea ce contează cu adevărat în viață și despre ceea ce este lipsit de valoare.

În capitolul 3, Solomon descrie unele cicluri specifice existenței umane, menționând diverse activități sau ocupații (Eclesiastul 3:1-8, 10). El menționează 14 lucruri care își au vremea lor în viața omului.

Dumnezeu le-a dat oamenilor libertatea de a alege ce activități să desfășoare și când (Deuteronomul 30:19, 20; Iosua 24:15). Solomon arată că, doar atunci când acționează în armonie cu scopul lui Dumnezeu și respectă „timpul său fixat”, sau calendarul său, oamenii se pot bucura cu adevărat de rezultatele activităților lor. Solomon numește acest lucru „darul lui Dumnezeu” (Eclesiastul 3:1, 12, 13).

În versetul 11, Solomon remarcă un fenomen deosebit de important în viețile oamenilor: „Dumnezeu a pus veșnicia în inimile lor.” Acest lucru a condus la universalitatea religiei. Oamenii de știință au confirmat faptul că nu există un popor care să nu aibă o formă oarecare de închinare religioasă, lucru care ne îndreptățește să afirmăm că omul nu poate trăi fără religie.

În urma unor cercetări făcute de un grup de oameni de știință s-a constat faptul că mintea are tendința să se închine și creierul parcă a fost construit să aibă experiențe religioase. Cel mai mare câștig pe care îl putem obține din studierea acestei cărți este înțelepciunea de a face din Dumnezeu centrul vieții noastre. Omul se străduiește zilnic să-și facă un nume sub soare, să aibă semnificație și să fie fericit, însă în fața morții, totul se prăbușește. Înțelegând această realitate, Solomon a exclamat: „O, deșărtăciune a deșărtăciunilor, o deșărtăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune.” (Eclesiastul 1:2; 12:8)

Concluzia lui finală este exprimată în penultimul verset din ultimul capitol al cărții: „Teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om.” (Eclesiastul 12:13)

Pastor Luigi Mițoi

Wednesday, October 30, 2024 – Ecclesiastes 3:1-22

Ecclesiastes opens by highlighting the two events that frame life and are beyond our control—birth and death. Everything else falls between these two limits and is presented in contrast.

Solomon, the author of Ecclesiastes, was renowned for the wisdom he received from God. Wisdom should not be confused with skill or knowledge. The accumulation of information leads to knowledge, while the ability to do something practical with this knowledge demonstrates skill.

Bringing together all achievements derived from skill into a moral purpose shows wisdom. The book offers many practical insights about what truly matters in life and what is worthless.

In chapter 3, Solomon describes specific cycles of human existence, mentioning various activities or occupations (Ecclesiastes 3:1-8, 10). He lists 14 things that have their appointed time in a person’s life.

God has given people the freedom to choose what activities they perform and when (Deuteronomy 30:19-20; Joshua 24:15). Solomon shows that only when acting in harmony with God’s purpose and respecting “his fixed time,” or His timetable, can people truly enjoy the results of their activities. Solomon calls this “the gift of God” (Ecclesiastes 3:1, 12, 13).

In verse 11, Solomon observes a particularly important phenomenon in human life: “God has set eternity in the human heart.” This has led to the universality of religion. Scientists have confirmed that there is no group of people that lacks some form of religious worship, which justifies the assertion that humanity cannot live without religion.

Research conducted by a group of scientists found that the human mind seems inclined to worship and that the brain appears to be designed to have religious experiences. The greatest gain we can obtain from studying this book is the wisdom to make God the center of our lives. Every day, people strive to make a name for themselves under the sun, to find meaning and happiness, but in the face of death, everything crumbles. Understanding this reality, Solomon exclaimed: “Meaningless! Meaningless! Utterly meaningless! Everything is meaningless!” (Ecclesiastes 1:2; 12:8).

His conclusion is expressed in the penultimate verse of the last chapter of the book: “Fear God and keep his commandments, for this is the duty of all mankind.” (Ecclesiastes 12:13).