3 aprilie

 Luni, 3 aprilie, 2023, Exodul 40:1-38 – Așezarea și sfințirea cortului

Trecuse deja un an de la ieșirea din Egipt și cartea Exodul prezintă evenimentele din această perioada. Acest ultim capitol al cărții Exodul are două secțiuni.

Prima secțiune conține poruncile date de Dumnezeu lui Moise în legătură cu așezarea și sfințirea cortului. Totul este plin de detalii și fiecare detaliu exprimă voia lui Dumnezeu. Cea de-a doua secțiune arată loialitatea lui Moise de a face totul după poruncile Domnului. Marele adevăr este faptul ca Dumnezeu caută astfel de oameni, oameni care să facă totul după poruncile Sale. Asta presupune ascultare, lepădare de sine și un duh blând și liniștit. Moise a fost un astfel de om.

Slujbele și darurile lui Dumnezeu sunt date oamenilor chemați să lucreze pentru Împărăție. Vulnerabilitatea acestor oameni constă în faptul că în viețile lor, alături de chemarea înaltă și înzestrarea cu darurile lui Dumnezeu va exista până la moarte fizica și firea lor pământească. Ea va fi întotdeauna acolo, hrănită și puternică sau înfometată și lipsită de putere. Ori de câte ori va fi hrănită va prinde putere, va prelua conducerea vieții și se va manifesta prin păcat, chiar dacă acești oameni, în paralel, vor face lucruri spirituale pentru Dumnezeu. Moise a fost “cel mai blând om de pe pământ” (Numeri 12:3), însă la Cadeș s-a mâniat, și-a apărat autoritatea în fața poporului și s-a comportat ca și cum prin puterea lui s-a făcut minunea, asumându-și meritele acestei minuni (Numeri 20:10-12). Dumnezeu a onorat slujirea lui și din stâncă a ieșit apă, însă, drept pedeapsa pentru necredința lui, nu i-a mai permis să intre în Canaan.

Este dimineață și vom începe rugăciunea mulțumindu-i Domnului pentru că ne-a chemat și pe noi să lucrăm în Împărăție. Vom continua rugăciunea cerând puterea să fim ascultători în toate lucrurile, concentrându-ne în egală măsură, atât pe sfințirea personală cât și pe slujirea oamenilor.

Pastor Luigi Mițoi

Monday, April 3, 2023: Exodus 40:1-38 – The Establishment and Consecration of the Tabernacle

It had already been a year since the Israelites left Egypt, and the book of Exodus recounts the events of that time period. This final chapter of the book of Exodus has two sections.

The first section contains the commands given by God to Moses regarding the setting up and consecration of the tabernacle. It is full of details, and each detail expresses the will of God. The second section shows Moses' loyalty to do everything according to the Lord's commands. The great truth is that God seeks such people, people who will do everything according to His commandments. This requires obedience, self-denial, and a gentle and quiet spirit. Moses was such a man.

The Lord’s ministries and gifts are given to people called to work for the Kingdom. The vulnerability of these people lies in the fact that in their lives, alongside their high calling and endowment with the Lord’s gifts, their physical nature will always exist until their physical death. It will always be there, nourished and powerful, or hungry and powerless. Whenever it is nourished, it gains strength, takes control of life, and manifests itself through sin, even if these people, in parallel, do spiritual things for God. Moses was “the meekest man on earth” (Numbers 12:3), but at Kadesh he became angry, defended his authority before the people, and behaved as if the miracle had been done by his own power, taking credit for it (Numbers 20:10-12). God honored his ministry, and water came out of the rock, but as a punishment for his unbelief, Moses was not allowed to enter Canaan.

It is morning, and we will begin our prayer by thanking the Lord for calling us to work in His Kingdom. We will continue our prayer by asking for the strength to be obedient in all things, focusing equally on personal sanctification and service to people.