29 decembrie

Duminică, 29 decembrie 2024 – Isaia 42:1-25

Tema principală a capitolelor 40-48 este mângâierea oferită de viitoarea izbăvire a Israelului. Capitolul 40 prezintă mângâierea datorată iertării, păcii și atributelor unice ale Creatorului. În capitolul 41, Israel primește mângâiere de la Dumnezeu, Sfântul lui Israel. Capitolul 42 arată mângâierea realizată și oferită de ,,Robul Domnului,” denumire aplicată câtorva entități diferite:

1.     Domnul Isus Cristos, Mesia, este numit ,,Robul Domnului” (49:3, 5-7; 50:10; 52:13; Marcu 10:45; Matei 12:17-18).

2.     Israel, poporul lui Dumnezeu, este numit ,,Robul Domnului” (41:8; 43:10; 44:1-2; 45:4).

3.     Rămășița neprihănită a lui Israel.

4.     Împăratul persan, Cirus, care a emis decretul de eliberare a evreilor din robia babiloniană.

Între aceste patru variante, contextul ne va ajuta să stabilim la care dintre ele se referă fiecare folosire a expresiei ,,Robul Domnului.” De pildă, primele șapte versete ale capitolului 42 Îl prezintă pe Mântuitorul ca ,,Rob al Domnului”: ,,Iată Robul Meu, pe care-L sprijin, Alesul Meu, în care Își găsește plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata.” (vers. 1)

Versetele 2-3 prezintă câteva caracteristici ale Domnului Isus în calitate de ,,Rob al Domnului”:

· ,,Trestia frântă n-o va zdrobi” (vers. 2a)

· ,,mucul care mai arde încă nu-l va stinge” (vers. 2b)

· ,,Va vesti judecata după adevăr” (vers. 2c)

· ,,El nu va slăbi, nici nu Se va lăsa, până va așeza dreptatea pe pământ” (vers. 3a)

· ,,ostroavele vor nădăjdui în Legea Lui” (vers. 3b)

Aceste două versete arată ce va face și ce nu va face Domnul Isus ca ,,Rob al Domnului.” În versetele de la 5 la 7, Dumnezeu Se adresează ,,Robului Domnului,” descriindu-I activitatea răscumpărătoare: “Așa vorbește Domnul Dumnezeu, care a făcut cerurile și le-a întins, care a întins pământul și cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc și suflet celor ce merg pe el: «Eu, Domnul, Te-am chemat ca să dai mântuire și Te voi lua de mână, Te voi păzi și Te voi pune ca legământ al poporului, ca să fii Lumina neamurilor, să deschizi ochii orbilor, să scoți din temniță pe cei legați și din prinsoare pe cei ce locuiesc în întuneric.»”

În versetele 8-9, Dumnezeu revine la cel mai dureros subiect pentru relația Sa cu poporul ales: ,,Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu, și slava Mea n-o voi da altuia, nici cinstea mea, idolilor. Iată că cele dintâi lucruri s-au împlinit și vă vestesc altele noi; vi le spun mai înainte ca să se întâmple.”

Trădarea și infidelitatea sunt printre cele mai dramatice experiențe ale unei relații; la fel este și pentru Dumnezeu. El iubește și manifestă o desăvârșită loialitate și credincioșie, drept pentru care pretinde același răspuns la iubirea Sa.

Să ne rugăm Domnului pentru integritate, credincioșie și loialitate. În felul acesta ne vom petrece viața pământească și eternitatea în prezența sublimă a Dumnezeului Celui Preaînalt.

Pastor Luigi Mițoi

Sunday, December 29, 2024 – Isaiah 42:1-25

The main theme of chapters 40-48 is the comfort provided by the future deliverance of Israel. Chapter 40 presents comfort due to forgiveness, peace, and the unique attributes of the Creator. In chapter 41, Israel receives comfort from God, the Holy One of Israel. Chapter 42 highlights the comfort achieved and offered by the “Servant of the Lord,” a title applied to several distinct entities:

1. The Lord Jesus Christ, the Messiah, is called the “Servant of the Lord” (49:3, 5-7; 50:10; 52:13; Mark 10:45; Matthew 12:17-18).
2. Israel, God’s people, is called the “Servant of the Lord” (41:8; 43:10; 44:1-2; 45:4).
3. The righteous remnant of Israel.
4. Persian King Cyrus, who issued the decree to free the Jews from Babylonian captivity.

Among these four options, the context helps us determine to which entity each instance of “Servant of the Lord” refers. For example, the first seven verses of chapter 42 present the Savior as the “Servant of the Lord”: “Here is my servant, whom I uphold, my chosen one in whom I delight; I will put my Spirit on him, and he will bring justice to the nations.” (v. 1)

Verses 2-3 highlight some characteristics of the Lord Jesus as the “Servant of the Lord”:

• “A bruised reed he will not break” (v. 2a)
• “A smoldering wick he will not snuff out” (v. 2b)
• “He will bring forth justice by truth” (v. 2c)
• “He will not falter or be discouraged till he establishes justice on earth” (v. 3a)
• “In his teaching, the islands will put their hope” (v. 3b)

These two verses illustrate what the Lord Jesus will and will not do as the “Servant of the Lord.” In verses 5 to 7, God speaks to the “Servant of the Lord,” describing His redemptive activity: “This is what God the Lord says—the Creator of the heavens, who stretches them out, who spreads out the earth with all that springs from it, who gives breath to its people, and life to those who walk on it: ‘I, the Lord, have called you in righteousness; I will take hold of your hand. I will keep you and will make you to be a covenant for the people and a light for the Gentiles, to open eyes that are blind, to free captives from prison and to release from the dungeon those who sit in darkness.’”

In verses 8-9, God returns to the most painful subject regarding His relationship with His chosen people: “I am the Lord; that is my name! I will not yield my glory to another or my praise to idols. See, the former things have taken place, and new things I declare; before they spring into being I announce them to you.”

Betrayal and unfaithfulness are among the most dramatic experiences of any relationship; the same is true for God. He loves and demonstrates perfect loyalty and faithfulness, for which He demands the same response to His love.

Let us pray to the Lord for integrity, faithfulness, and loyalty. In this way, we will live both our earthly life and our eternity in the sublime presence of the Most High God.