25 noiembrie

Sâmbătă, 25 noiembrie 2023, 2 Regi 13:1-25 – Domnia lui Ioahaz

Ioahaz, fiul lui Iehu, a domnit 17 ani la Samaria, pe tronul Regatului de Nord (814-798 î. Hr.). El a avut o domnie ștearsă și Biblia o menționează în 9 versete. Domnia lui Ioahaz este caracterizată de idolatrie și faliment.

Viața spirituală a împăratului Ioahaz este descrisă în următorul fel:

1)    Ioahaz a fost un om rău: „el a făcut ce este rău înaintea Domnului” (2 Regi 13:2). 

2)    Ioahaz a fost un religios tradiționalist: „a săvârșit aceleași păcate ca Ieroboam, care făcuse pe Israel să păcătuiască…” (vers. 2b).

3)    Ioahaz nu s-a pocăit de păcatele lui: „…și nu s-a abătut de la ele” (vers. 2c).

4)    Ioahaz s-a rugat în timpul asediului sirian și, din milă pentru poporul ales, Dumnezeu i-a eliberat: „Ioahaz s-a rugat Domnului și Dumnezeu l-a ascultat , căci a văzut apăsarea sub care ținea împăratul Siriei pe Israel” (vers. 4).

Viața spirituală a națiunii este descrisă în următorul fel:

1)    Israel practica idolatria la nivel național. Biblia menționează asediul sirian care a fost lung și greu și oamenii au suferit de foame și de sete. Văzând starea grea a poporului Său, la rugăciunea împăratului, Dumnezeu i-a eliberat. În ciuda acestor grele încercări, Biblia menționează că poporul „nu s-a abătut de la păcatele casei lui Ieroboam, care făcuse pe Israel să păcătuiască; s-au dedat și ei la ele și chiar idolul Astarteii sta încă în picioare la Samaria” (vers. 6). Biblia spune că eșecul evreilor a fost îngăduit de Dumnezeu din cauza idolatriei cu care ofensau sfințenia divină: „Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel, și i-a dat în mâinile lui Hazael, împăratul Siriei, și în mâinile lui Ben-Hadad, fiul lui Hazael, tot timpul cât au trăit împărații aceștia” (vers. 3). 

2)    Idolatria, necredința și îndepărtarea de Dumnezeu i-au condus la faliment național: „Din tot poporul lui Ioahaz, Domnul nu-i lăsase decât 50 de călăreți, zece care și zece mii de pedestri; căci împăratului Siriei îi prăpădise și-i făcuse ca pulberea pe care o calci în picioare” (vers. 7).

Când Ioas s-a urcat pe tron în Israel, în Iuda domnea un rege cu același nume, Ioas. Ioas, regele Israelului, l-a vizitat pe Elisei care suferea de o boală incurabilă. Deși Ioas a umblat în căile lui Ieroboam, avea totuși respect pentru Dumnezeu și pentru slujitorul Său, Elisei, numindu-l ,,părinte”. Profetul l-a binecuvântat cu promisiunea unor victorii asupra sirienilor. Elisei a murit după o slujire de 56 de ani. Ioas s-a luptat cu regele asirian, Ben-Hadad, și l-a învins de trei ori.

A venit din nou timpul rugăciunii și vom mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne inspiră prin exemplul slujitorului său, Elisei – un proroc curat și demn; un suport al împăraților și un ambasador al dreptății; un proroc care a lăsat politica în mâna împăraților și el a stat retras în rugăciune. Continuând rugăciunea, să cerem har peste prorocii care vorbesc în numele lui Dumnezeu. Să cerem călăuzire și inspirație dumnezeiască peste slujirea lor. Slujirea lor să reprezinte interesele lui Dumnezeu, nu ale oamenilor. Asemenea lui Elisei, să reprezinte interesele lui Dumnezeu, nu ale oamenilor, și să stea la sfat cu Dumnezeu, nu cu oamenii.

Pastor Luigi Mițoi

Saturday, November 25, 2023:  2 Kings 13:1-25 – The Reign of Jehoahaz

Jehoahaz, the son of Jehu, reigned for 17 years in Samaria on the throne of the Northern Kingdom (814-798 BC). His reign is briefly mentioned in the Bible across 9 verses and is characterized by idolatry and failure.

The spiritual life of King Jehoahaz is described as follows:

1)    Jehoahaz was an evil man: “He did evil in the sight of the Lord” (2 Kings 13:2).

2)    Jehoahaz was a traditionalist in religion: ” following the sins of Jeroboam son of Nebat, which he had caused Israel to commit…” (verse 2b).

3)    Jehoahaz did not turn away from his sins: “… and he did not turn away from them” (verse 2c).

4)    Jehoahaz prayed during the Syrian siege, and out of pity for His chosen people, God delivered them: “Jehoahaz sought the Lord's favor, and the Lord listened to him, for he saw the oppression of Israel, because the king of Syria oppressed them” (verse 4).

The spiritual life of the nation is described as follows:

1)    Israel practiced idolatry on a national level. The Bible mentions the Syrian siege that was long and harsh, and the people suffered from hunger and thirst. Seeing the severe condition of His people, God delivered them in response to the king's prayer. Despite these severe trials, the Bible mentions that the people “did not turn away from the sins of the house of Jeroboam, which had caused Israel to sin; they continued in those sins. Even the Asherah pole remained standing in Samaria” (verse 6). The Bible says that God allowed the failure of the Israelites because of the idolatry that offended His holiness: “The Lord's anger burned against Israel, and for a long time he kept them under the power of Hazael king of Aram and Ben-Hadad his son” (verse 3).

2)    Idolatry, unbelief, and departure from God led to national bankruptcy: “ Nothing had been left of the army of Jehoahaz except fifty horsemen, ten chariots and ten thousand foot soldiers, for the king of Aram had destroyed the rest and made them like the dust at threshing time.” (verse 7).

When Joash ascended to the throne in Israel, a king with the same name, Joash, was reigning in Judah. Joash, the king of Israel, visited Elisha, who was suffering from an incurable illness. Although Joash walked in the ways of Jeroboam, he still had respect for God and His servant Elisha, calling him “father”. The prophet blessed him with the promise of victories over the Syrians. Elisha died after a ministry of 56 years. Joash fought against the Assyrian king, Ben-Hadad, and defeated him three times.

It is once again time for prayer, and we will thank God for inspiring us through the example of His servant Elisha – a pure and dignified prophet; a support to kings and an ambassador of righteousness; a prophet who left politics to the kings and himself remained devoted to prayer. Continuing in prayer, let us ask for grace over the prophets who speak in the name of God. Let us request divine guidance and inspiration over their ministry. May their service represent the interests of God, not of men. Like Elisha, may they represent the interests of God, not of men, and may they counsel with God, not with people.