21 noiembrie

Marți, 21 noiembrie 2023, 2 Regi 9:1-37 – Împărații lui Israel și Iuda uciși de Iehu

Venise vremea ca Dumnezeu să nimicească dinastia lui Ahab, răzbunând în felul acesta sângele slujitorilor și robilor lui Dumnezeu. Ahab și Izabela au fost familia regală care a pângărit cel mai mult conștiința poporului lui Dumnezeu, târându-l în apostazie. Această femeie păgână a fost o vrăjitoare. Cuvântul ,,vrăjitoriile” la care s-a referit Iehu (vers. 22) este traducerea termenului Kesapîm. Acest termen mai este folosit doar de două ori în Vechiul Testament – în Isaia 47:9 și în Mica 5:12 – având sensul de a te lăsa inspirat de forțele demonice. Așa se explică secretul influenței devastatoare a Izabelei asupra credinței evreilor.

Femeia aceasta a controlat națiunea mai bine de 36 de ani. Soțul ei, Ahab, a fost rege 22 de ani. Fiul lor, Azaria, a domnit doi ani, iar fiul lor, Ioram, a  condus țara 12 ani. Cel puțin două generații au fost îndoctrinate de sistemul idolatru și de vrăjitoriile Izabelei.

În cartea 1 Regi, capitolul 19, Dumnezeu i-a încredințat lui Ilie responsabilitatea să facă trei ,,puneri în slujbă” – doi împărați și un profet. El trebuia să-l ungă împărat pe Hazael în Siria, pe Iehu împărat în Israel și pe Elisei să-l ungă proroc.

Din motive necunoscute, Ilie nu l-a uns rege pe Iehu, însă i-a încredințat lui Elisei această misiune. El l-a trimis pe unul dintre fiii prorocilor la Ramot, în Galaad, ca să-l ungă împărat pe Iehu. Iehu era în vremea aceea comandantul armatei lui Ioram, împăratul Israelului.

Misiunea tânărului proroc era sub imperiul urgenței. Elisei i-a dat următoarele instrucțiuni: ,,să-l ungi cu untdelemn, să-l declari împărat și apoi să te întorci în fugă, fără să se te oprești” (vers. 3). Ungerea trebuia făcută în privat, iar proclamarea trebuia să fie făcută în public.

După ce a fost proclamat împărat peste Israel, Iehu a plecat la Izreel să-l întâlnească pe regele Ioram. Acesta fusese rănit în războiul lui cu sirienii și venise la Izreel să se vindece. Aflând vestea că Iehu intră în cetate, Ioram, împăratul lui Israel, și oaspetele său, Azaria, împăratul lui Iuda, i-au ieșit în întâmpinare și s-au întâlnit în ogorul lui Nabot.

Iehu i-a confruntat pe cei doi împărați, făcându-i responsabili de apostazia din țară, pe ei și familia lor lărgită. Ioram, înțelegând care este misiunea lui Iehu, a încercat să fugă, însă acesta l-a ucis cu o săgeată. Azaria a încercat să scape, însă a fost și el ucis.

Izabela a auzit că Iehu l-a omorât pe fiul ei, Ioram, și a știut că acesta va veni la Izreel s-o ucidă și pe ea. Când Iehu a ajuns în curtea casei, Izabela îl aștepta stând la fereastră, îmbrăcată de sărbătoare. Disprețuitoare, așa cum fusese de fapt toată viața, l-a acuzat pe Iehu că-i ucide pe împărați în numele păcii. La un semn făcut de Iehu, slujitorii Izabelei, care nu o îndrăgeau, au aruncat-o de la etaj și s-a zdrobit de drumul pietruit. După ce au mâncat, slujitorii de la curte au vrut s-o înmormânteze pe Izabela, însă trupul ei fusese mâncat aproape în întregime de câinii sălbatici, așa cum prorocise Ilie din partea Domnului (1 Regi 21:23).

În timpul devoțional din această dimineață ne vom ruga, mulțumindu-I lui Dumnezeu pentru suveranitatea și dreptatea Sa. Fiecare muritor are la dispoziție o viață ca să se așeze cu pocăință sub autoritatea lui Dumnezeu sau să se ridice cu răzvrătire împotriva Creatorului: ,,Iată, îți pun azi înainte viața și binele, moartea și răul… Alege viața ca să trăiești, tu și sămânța ta” (Deuteronom 30:15, 19). Pătrunși de mesajul din această zi, văzând sfârșitul dramatic al membrilor familiei lui Ahab, acceptăm faptul că fiecare om va avea la sfârșit doar ce a ales în timpul vieții. Chemarea de tată a lui Dumnezeu stă în centrul istoriei pentru toți oamenii: ,,Alege viața ca să trăiești, tu și sămânța ta.”

Pastor Luigi Mițoi

Tuesday, November 21, 2023: 2 Kings 9:1-37 – Jehu Kills the Kings of Israel and Judah

The time had come for God to destroy the dynasty of Ahab, avenging the blood of His servants and subjects. Ahab and Jezebel were the royal family that most defiled the conscience of God's people, leading them into apostasy. This pagan woman was a sorceress. The word “witchcraft/sorceries” referred to by Jehu (verse 22) is the translation of the term Kesapim. This term is used only twice more in the Old Testament – in Isaiah 47:9 and Micah 5:12 – and it conveys the sense of being inspired by demonic forces. This explains the devastating influence of Jezebel on the faith of the Jews.

This woman controlled the nation for over 36 years. Her husband, Ahab, was king for 22 years. Their son, Ahaziah, reigned for two years, and their other son, Joram, ruled for 12 years. At least two generations were indoctrinated by the idolatrous system and the sorceries of Jezebel.

In the book of 1 Kings, chapter 19, God entrusted Elijah with the responsibility to make three “anointments” – two kings and a prophet. He was to anoint Hazael as king in Syria, Jehu as king in Israel, and Elisha was to be anointed as a prophet.

For unknown reasons, Elijah did not anoint Jehu as king, but he entrusted this mission to Elisha. He sent one of the sons of the prophets to Ramoth-Gilead to anoint Jehu as king. At that time, Jehu was the commander of King Joram's army of Israel.

The mission of the young prophet was of urgent nature. Elisha gave him the following instructions: “ Then take the flask and pour the oil on his head and declare, ‘This is what the Lord says: I anoint you king over Israel.’ Then open the door and run; don’t delay!” (verse 3). The anointing was to be done in private, and the proclamation was to be made in public.

After being proclaimed king over Israel, Jehu went to Jezreel to confront King Joram. The latter had been wounded in battle against the Syrians and had come to Jezreel to heal. Learning that Jehu was entering the city, Joram, king of Israel, and his guest, Ahaziah, king of Judah, went out to meet him in the field of Naboth.

Jehu confronted the two kings, holding them responsible for the apostasy in the country – them and their extended family. Joram, realizing Jehu's mission, tried to flee, but Jehu killed him with an arrow. Ahaziah tried to escape but was also killed.

Jezebel heard that Jehu had killed her son, Joram, and knew he would come to Jezreel to kill her as well. When Jehu arrived at the courtyard of the house, Jezebel was waiting at the window, dressed for a festival. Contemptuous as she had been all her life, she accused Jehu of killing kings in the name of peace. At a signal from Jehu, Jezebel's servants, who did not love her, threw her from the window, and she was crushed on the paved road. After eating, the court servants wanted to bury Jezebel, but her body had been almost entirely eaten by wild dogs, as Elijah had prophesied on behalf of the Lord (1 Kings 21:23).

During this morning's devotional, we will pray, thanking God for His sovereignty and justice. Every mortal has a lifetime to repentantly submit to God's authority or rebelliously rise against the Creator: “See, I set before you today life and prosperity, death and destruction… Choose life so that you and your children may live” (Deuteronomy 30:15, 19). Stirred by today's message and seeing the dramatic end of Ahab's family members, we accept that every person will ultimately have only what they chose in life. God’s fatherly call stands at the center of history for all people: “Choose life so that you and your descendants may live.”