21 august

Luni, 21 august 2023, Judecători 20:1-48 – Adunarea națiunii la Mițpa

Războiul cu beniamiții prezentat în capitolul de față este urmare a morții concubinei levitului din capitolul 19. Ca răspuns la chemarea levitului care a depus mărturie despre moartea concubinei sale, 400.000 de evreii au ieșit de la Dan (partea de nord a Israelului) până la Beer-Șeba (partea de sud a Israelului). Decizia majorității a fost să distrugă cetatea Ghibea. Seminția lui Beniamin nu le-a permis celorlalte 11 seminții să distrugă Ghibea și au ieșit la luptă cu 26.000 de soldați și 700 de oameni care aveau abilitatea să tragă cu praștia.

În prima zi a luptei, seminția lui Beniamin a ucis 22.000 de soldați din Israel. În a doua zi a luptei, Israel a mai pierdut încă 18.000 de oameni. Având un avantaj numeric net superior, Israel nu putea să înțeleagă secretul succesului seminției lui Beniamin. Pentru a treia oară, au venit înaintea Domnului aducând jertfe, rugăciuni și post și pentru a treia oară au primit asigurarea victoriei.

În a treia zi a luptei, beniamiții au pierdut 25.100 de ostași din totalul de 26.700. Diferența rezultatului confruntării este explicată prin schimbarea strategiei de luptă. Israel s-a așezat în linia de bătaie, însă, de data aceasta, s-a retras în mod intenționat atunci când beniamiții i-au atacat. În felul acesta, fiii lui Beniamin au fost trași departe de cetate. În acel moment, 10.000 de soldați din Israel au atacat cetatea Ghibea și au cucerit-o, ucigând populația și incendiind cetatea.

Din toată seminția lui Beniamin au supraviețuit doar 600 de războinici, care s-au refugiat pe stânca lui Rimon, până când au încheiat un tratat de pace cu Israel. Atunci, cele 11 seminții au înțeles că Domnul a permis să fie învinși de doua ori de seminția lui Beniamin pentru a-i aduce înapoi la Dumnezeu într-un spirit de pocăință, închinare și aducere de jertfe.

A venit vremea să ne rugăm și vom începe, după cum se cade, cu mulțumire. Vom mulțumi lui Dumnezeu pentru lecțiile vieții. Asemenea succesului, și falimentul se poate constitui într-o lecție de viată. Omul înțelept este chemat să învețe și din pierdere și din câștig. Apoi vom continua rugăciunea cerând de la Dumnezeu pace între frați. Războiul fratricid din capitolul de față se constituie într-o imagine a nebuniei. Unsprezece seminții aproape au decimat-o pe cea de-a douăsprezecea. Războiul între frați nu se justifică niciodată. Încă o lecție a acestui capitol este atitudinea protectoare a seminției lui Beniamin pentru cetatea Ghibea, de altfel o cetate vinovată, o cetate a violenței, a silniciei și necurăției. Beniamin luase apărarea grupului de oameni stricați din Ghibea care comisese o silnicie în Israel. Ei au batjocorit țiitoarea unui levit până când aceasta a murit. În urma acestei ticăloșii, seminția lui Beniamin le-a luat apărarea. protejându-i de manifestarea dreptății și a pedepsei. În felul acesta, seminția lui Beniamin a transmis acestor oameni cu suflet murdar din Ghibea că ceea ce au făcut este corect. Deoarece Ghibea era o cetate din Beniamin, Beniamin i-a luat apărarea, deși Ghibea era vrednică să fie pedepsită. Pentru seminția lui Beniamin, relația de rudenie a fost mai importantă decât dreptatea. Ei nu au fost interesați de adevăr, ci doar să protejeze pe cei din neamul lor, indiferent de adevăr. Au ales să asuprească pe cel singur și vulnerabil, apărând cu nedreptate pe cei din seminția lor.

Pastor Luigi Mițoi

Monday, August 21, 2023: Judges 20:1-48 – The Assembly of the Nation at Mizpah

The war with the Benjamites detailed in this chapter is a consequence of the death of the Levite's concubine in chapter 19. In response to the Levite's call, who testified about the death of his concubine, 400,000 Israelites marched from Dan (the northern part of Israel) to Beersheba (the southern part of Israel). The majority's decision was to destroy the city of Gibeah. The tribe of Benjamin did not allow the other 11 tribes to destroy Gibeah and responded with 26,000 soldiers and 700 skilled slingers.

On the first day of battle, the Benjamites killed 22,000 soldiers of Israel. On the second day, Israel lost another 18,000 men. Despite having a significantly larger army, Israel couldn't fathom the secret behind Benjamin's success. For the third time, they came before the Lord, offering sacrifices, prayers, and fasting, and once again, they were assured of victory.

On the third day of battle, the Benjamites lost 25,100 soldiers out of a total of 26,700. This shift in outcome is attributed to Israel's change in battle strategy. They positioned themselves for battle but deliberately retreated when the Benjamites attacked. This tactic lured the Benjamites away from the city. At that point, 10,000 soldiers from Israel attacked and captured Gibeah, killing its inhabitants and setting the city on fire. Only 600 warriors from the tribe of Benjamin survived, taking refuge on the rock of Rimmon until a peace treaty was reached with Israel. The other 11 tribes then realized that the Lord allowed them to be defeated twice by Benjamin to bring them back to God in a spirit of repentance, worship, and sacrifice.

It is time for us to pray, and we'll start by giving thanks as is appropriate. We'll thank God for life's lessons. Like success, failure can also be a lesson in life. A wise man is called to learn from both losses and gains. We'll then continue our prayer, asking God for peace among brothers. The fratricidal war in this chapter represents madness. Eleven tribes almost decimated the twelfth. War between brothers is never justified. Another lesson from this chapter is Benjamin's protective stance for Gibeah, a city known for its violence, abuse, and impurity. Benjamin defended the group of corrupted men in Gibeah who had assaulted a Levite's concubine until she died. In the aftermath, Benjamin defended them, protecting them from just retribution. This action told the wicked souls in Gibeah that their deeds were right. Since Gibeah was a city within Benjamin, they defended it, even though Gibeah deserved punishment. For the Benjamites, kinship was more important than justice. They were not interested in the truth but only in protecting their own, regardless of the facts. They chose to oppress the vulnerable while unjustly defending their kin.