20 noiembrie

Miercuri, 20 noiembrie 2024, Isaia 3:1-4:1

Capitolul precedent a reclamat mândria omului și nebunia dependenței de conducerea și slava umană. În capitolul trei, Isaia dă exemple de păcate prezente ale poporului care urmau să fie judecate de Dumnezeu. În tonul manifestării pedepsei divine, pasajul 3:1-4:1 poate fi împărțit în trei secțiuni:

1. Băieți în loc de bărbați (3:1-7)

Dumnezeu va îngădui conducători imaturi și răi peste popor: „Le voi da băieți drept căpetenii”, zice Domnul, „și niște copii vor stăpâni peste ei.” (vers. 4) El va îngădui ca resursele de hrană „pâinea și apa” să se împuțineze până la dispariție: „Domnul Dumnezeul oștirilor va lua din Ierusalim și din Iuda orice sprijin și orice mijloc de trai, orice izvor de pâine și orice izvor de apă.” (vers. 1)

Dumnezeu va lua din oraș soldații, conducătorii civili și religioși (judecătorii și prorocii), muncitorii: „(Domnul Dumnezeul oștirilor va lua din Ierusalim) … pe viteaz și pe omul de război, pe judecător și pe proroc, pe ghicitor și pe bătrân, pe căpetenia peste cincizeci și pe dregător, pe sfetnic, pe meșteșugarul ales și pe vrăjitorul iscusit.” (vers. 2-3)

2. Jaf în loc de conducere (3:8-15)

Poporul sfida sfințenia și dreptatea divină practicând nelegiuirea asemenea sodomiților.: „Se clatină Ierusalimul, se prăbușește Iuda, pentru că vorbele și faptele lor sunt îndreptate împotriva Domnului, înfruntând privirile Lui mărețe. Înfățișarea feței lor mărturisește împotriva lor și, ca sodomiții, își dau pe față nelegiuirea, fără s-o ascundă. Vai de sufletul lor, căci își pregătesc rele!” (vers. 8-9)

Ierusalimul era condus de copiii (tineri imaturi) și de femei (soțiile conducătorilor rătăciți): „Poporul meu este asuprit de niște copii și-l stăpânesc niște femei! Poporul meu, cârmuitorii tăi te duc în rătăcire și pustiesc calea pe care umbli!” (vers. 12)

3. Rușine în loc de frumusețe (3:16-4:1)

Destrăbălarea cuprinsese cetatea. Fetele se îmbrăcau provocator și flirtau seducător: „…fiicele Sionului sunt mândre și umblă cu gâtul întins și cu priviri pofticioase, pentru că pășesc mărunțel și zornăiesc cu verigile de la picior” (vers. 16) Analizați verbele și adjectivele folosite de Isaia:

•       „fiicele Sionului sunt mândre”

•       „umblă cu gâtul întins și priviri pofticioase”

•       „pășesc mărunțel”

•       „zornăiesc cu verigile de la picior”

Ceea ce este greu de înțeles este faptul că acest comportament fără rușine îl aveau femeile, nu bărbații. Îl aveau „fiicele Sionului”, nu femeile destrăbălate. „Pășitul mărunțel” era senzual și ostentativ, făcând referire la orgiile de la templele păgâne. Imaginea femeii care pășește cu capul ridicat, „gâtul întins”, era semnul universal de ocară. Atragerea atenției prin zgomotul bijuteriilor de la picior punea în evidență transformarea femeii într-un obiect sexual. O societate sexualizată, dependentă de destrăbălare. Femei care semănau provocarea și moarte pe unde treceau. Femeia a fost și rămâne întruchiparea atracției și a provocării atunci când se dedică destrăbălării. Când femeile coboară la acest nivel înjositor, societatea nu mai are nici o speranță, nici un viitor.

Isaia avertizează că mânia lui Dumnezeu va cădea peste acești oameni care ignoră bunul-simț și standardele lui Dumnezeu de sfințenie și evlavie: „Domnul va pleșuvi creștetul capului fiicelor Sionului, Domnul le va descoperi rușinea.”

„În ziua aceea, Domnul va scoate verigile care le slujesc ca podoabă la picioare și sorișorii și lunișoarele. Și atunci, în loc de miros plăcut, va fi putoare; în loc de brâu, o funie; în loc de păr încrețit, un cap pleșuv; în loc de mantie largă, un sac strâmt; un semn de înfierare, în loc de frumusețe.” (vers. 17-18, 24)

Societățile occidentale și libertinizate se îndreaptă spre acest drum al rușinii și al destrăbălării. Ce face Biserica în această situație? Ce ar trebui să facă? 

Ne vom îndrepta rugăciunea către Dumnezeu, cerând milă peste generația noastră, peste casele noastre și peste Biserica lui Dumnezeu. Peste păstori, peste familii și peste copii.

Dacă Îl vom căuta cu pocăință, Domnul ne va păzi, ne va binecuvânta și Numele Lui va rămâne peste noi și casele noastre! Vom continua să trăim în neprihănire proclamând Numele Dumnezeului cel Preaînalt!

Pastor Luigi Mițoi

Wednesday, November 20, 2024, Isaiah 3:1-4:1

The previous chapter addressed the pride of man and the folly of dependence on human leadership and glory. In chapter three, Isaiah gives examples of the present sins of the people that were to be judged by God. In the tone of divine punishment, the passage 3:1-4:1 can be divided into three sections:

1.     Boys instead of men (3:1-7)
God will allow immature and wicked leaders over the people: “I will make boys their officials; mere children will govern them.” (v. 4) He would allow food resources—“bread and water”— to dwindle until they disappear: “The Lord, the Lord Almighty, will take from Jerusalem and Judah both supply and support, all supplies of food and all supplies of water.” (v. 1)
God will remove from the city the soldiers, the civil and religious leaders (judges and prophets), the workers: “The mighty man and the warrior, the judge and the prophet, the diviner and the elder, the captain of fifty and the man of rank, the counselor, the skilled craftsman and the clever enchanter.” (vv. 2-3)

2.     Robbery instead of leadership (3:8-15)
The people defied the holiness and justice of God by practicing lawlessness like the Sodomites: “Jerusalem staggers, Judah is falling; their words and deeds are against the Lord, defying his glorious presence. The look on their faces testifies against them; they parade their sin like Sodom; they do not hide it. Woe to them! They have brought disaster upon themselves.” (vv. 8-9)
Jerusalem was led by children (immature youths) and women (wives of wayward leaders): “My people’s guides lead them astray; they turn them from the path.” (v. 12)

3.     Shame instead of beauty (3:16-4:1)
Debauchery had taken hold of the city. The daughters of Zion dressed provocatively and flirted seductively: “The women of Zion are haughty, walking along with outstretched necks, flirting with their eyes, strutting along with swaying hips, with ornaments jingling on their ankles.” (v. 16) Analyze the verbs and adjectives used by Isaiah:
• “The women of Zion are haughty”
• “Walking along with outstretched necks and flirting with their eyes”
• “Strutting along with swaying hips”
• “With ornaments jingling on their ankles”
What is difficult to understand is that this shameless behavior was exhibited by women, not men. It was “the daughters of Zion,” not wicked women. “Strutting along with swaying hips” was sensual and ostentatious, referring to the orgies at pagan temples. The image of a woman walking with her head held high, “with an outstretched neck,” was the universal sign of shame. Attracting attention through the noise of jewelry on the feet highlighted the transformation of the woman into a sexual object. A sexualized society, dependent on debauchery. Women who spread challenge and death wherever they went. The woman has been and remains the embodiment of attraction and provocation when she is devoted to debauchery. When women sink to this degrading level, society has no hope, no future.

Isaiah warns that the wrath of God will fall upon these people who ignore common sense and God’s standards of holiness and godliness: “The Lord will bring sores on the heads of the women of Zion; the Lord will make their scalps bald.”
“In that day the Lord will snatch away their finery: the bangles and headbands and crescent necklaces, the earrings and bracelets and veils, the headdresses and ankle chains and sashes, the perfume bottles and charms, the signet rings and nose rings, the fine robes and the capes and cloaks, the purses and mirrors, and the linen garments and tiaras and shawls.” (vv. 17-18, 24)

Western and liberal societies are heading down this path of shame and debauchery. What is the Church doing in this situation? What should it be doing?

We will direct our prayers to God, asking for mercy over our generation, over our homes, and over the Church of God. Over pastors, over families, and over children.
If we seek Him with repentance, the Lord will protect us, bless us, and His Name will remain upon us and our homes! We will continue to live in righteousness, proclaiming the Name of the Most High God!