20 decembrie

Miercuri, 20 decembrie 2023, 1 Cronici 13:1-14 – David aduce chivotul în casa lui Obed-Edom

După ce David a transformat Ierusalimul într-o capitală politică care unea Iuda și Israelul, el a dorit să facă din Ierusalim și un centru religios. În felul acesta, în consens cu toate căpeteniile și cu întreg poporul, au luat chivotul din Chiriat-Iearim și au pornit cu el spre Ierusalim.

Chivotul fusese capturat de către filisteni la Silo (1 Samuel 4:4, 11). Pentru câteva luni l-au ținut în Filistia (1 Samuel 6:1) și apoi l-au returnat Israelului (1 Samuel 6:2-12). Chivotul a rămas la Bet-Semeș (1 Samuel 6:13-21) și apoi la Chiriat-Iearim (1 Samuel 7:1-2) peste 70 de ani.

În cadrul unei mari procesiuni, David a luat chivotul din casa lui Abinadab, l-a pus într-un car nou și Uza și Ahio conduceau carul (v. 7). Pe drum, carul s-a înclinat și, pentru că exista riscul să se răstoarne, Uza a întins mâna să țină chivotul. În clipa aceea, Dumnezeu l-a lovit și a murit (v. 10; 2 Sam. 6:6-8). Legea lui Moise preciza că leviții trebuiau să transporte chivotul pe umeri, folosind drugii din lemn trecuți prin inelele de la colțuri (Exod 25:13-14).

Această experiență dramatică s-a constituit într-o foarte influentă lecție de viață prin faptul că oamenii au văzut din nou sfințenia lui Dumnezeu și diferența dintre bine și rău. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru că acest dureros eveniment ne învață despre faptul că respectarea legilor lui Dumnezeu aduce viață și nerespectarea lor aduce moarte. David și-a asumat vinovăția și a fost iertat (v. 9).

Din această experiență neplăcută învățăm câteva lucruri:

1)    Deși Uza a fost bine intenționat, a murit pentru că a păcătuit înaintea lui Dumnezeu. Chivotul trebuia să fie dus pe umerii lui, nu într-un car ,,nou”. Bunele intenții nu justifică încălcarea legii divine. El nu avea voie să atingă chivotul Domnului.

2)    Ascultarea nu poate fi înlocuită cu nimic, nici măcar cu soluții mai bune, contemporane, relevante…

3)    În Biblie avem exemple de preoți care au plătit cu viața neascultarea lor (Nadab şi Abihu): „Domnul a vorbit lui Moise, după moartea celor doi fii ai lui Aaron, morţi când s-au înfățișat înaintea Domnului” (Leviticul 16:1); „Nadab şi Abihu au murit înaintea Domnului, când au adus înaintea Domnului foc străin, în pustiul Sinai; ei n-aveau fii. Eleazar şi Itamar au împlinit slujba preoţiei, în faţa tatălui lor Aaron” (Numeri 3:4).

Ne vom ruga lui Dumnezeu să fim ascultători, ascultători și ascultători!

Pastor Luigi Mițoi

Wednesday, December 20, 2023: 1 Chronicles 13:1-14 – David Brings the Ark to the House of Obed-Edom

After David transformed Jerusalem into a political capital uniting Judah and Israel, he wished to make Jerusalem a religious center as well. In this way, in consensus with all the leaders and the entire people, they took the ark from Kiriath-Jearim and set out with it towards Jerusalem.

The ark had been captured by the Philistines at Shiloh (1 Samuel 4:4, 11). For a few months, they kept it in Philistia (1 Samuel 6:1) and then returned it to Israel (1 Samuel 6:2-12). The ark remained at Beth-Shemesh (1 Samuel 6:13-21) and then at Kiriath-Jearim (1 Samuel 7:1-2) for over 70 years.

In a grand procession, David took the ark from the house of Abinadab, placed it on a new cart, and Uzzah and Ahio were leading the cart (v. 7). Along the way, the cart tilted, and because there was a risk of it overturning, Uzzah reached out his hand to steady the ark. At that moment, God struck him down, and he died (v. 10; 2 Sam. 6:6-8). The Law of Moses specified that the Levites were to carry the ark on their shoulders, using poles of wood passed through rings at the corners (Exodus 25:13-14).

This dramatic experience became a very influential life lesson as people once again saw the holiness of God and the difference between good and evil. We thank God because this painful event teaches us that obeying God's laws brings life and disobeying them brings death. David assumed his guilt and was forgiven (v. 9).

From this unpleasant experience, we learn several things:

1)    Although Uzzah had good intentions, he died because he sinned before God. The ark was supposed to be carried on their shoulders, not in a “new” cart. Good intentions do not justify breaking divine law. He was not allowed to touch the Lord's ark.

2)    Obedience cannot be replaced by anything, not even by better, contemporary, relevant solutions…

3)    In the Bible, we have examples of priests who paid with their lives for their disobedience (Nadab and Abihu): “The Lord spoke to Moses after the death of the two sons of Aaron, who died when they presented themselves before the Lord” (Leviticus 16:1); “Nadab and Abihu died before the Lord when they offered strange fire before the Lord in the wilderness of Sinai; they had no sons. Eleazar and Ithamar served as priests in the presence of their father Aaron” (Numbers 3:4).

We will pray to God to be obedient, obedient, and obedient!