18 februarie

Duminică, 18 februarie 2024: Ezra 6:1-22 – Porunca lui Dariu

Cir (Cirus) a fost unul dintre marii regi ai Imperiului Persan (600-530 î. C.). Imperiul Persan s-a întins în perioada sa de glorie pe teritoriile Iranului, Irakului, Afganistanului, Uzbekistanului, Turciei, Ciprului, Siriei, Libanului, Palestinei și Egiptului de azi. În cadrul dinastiei ahemenide s-au remarcat trei mari regi persani: Cirus cel Mare, Darius I și Xerxes I.

La vârsta de 61 de ani, în anul 539 î. C., Cir a cucerit în mod neașteptat Babilonul, cetatea invincibilă, însă la vârsta de 70 de ani a murit. Dariu (Darius) a fost unul dintre cei mai mari regi ai Persiei (522-486 î. C.). A devenit rege la vârsta de 28 de ani și a domnit peste 30 de ani. La solicitarea conducătorului Tatnai, regele Darius a dat poruncă să se faca investigații în casa scrisorilor. În felul acesta s-a confirmat faptul că regele Cirus a dat porunca să fie rezidită casa lui Dumnezeu din Ierusalim (v. 3).

Ezra a remarcat faptul că decretul pentru reconstrucția Templului din Ierusalim a fost dat de Dumnezeu Însuși, folosindu-se de cei mai regi persani: Cirus, Darius și Artaxersex (v. 8-17).

Regele Darius a poruncit lui Tatnai să-i ajute pe evrei să rezidească Templul de la Ierusalim. De asemenea, el a insistat să fie protejați și ajutați cu tot ce este nevoie. Templul a fost finalizat în primăvara anului 515 î. C. În perioada respectivă au slujit profeții Hagai și Zaharia.

Trecusera 26 de ani de la începerea lucrărilor din anul 536. Trecuseră peste 70 de ani de la dărâmarea primului Templu, în vara anului 586 î. C. După ce Templul a fost finalizat (v. 15), a urmat dedicarea lui. Deși sărbătoarea dedicării celui de-al doilea Templu nu s-a ridicat la nivelul sărbătorii primului Templu, au fost sacrificați 100 de viței, 200 de berbeci, 400 de miei și 12 țapi (v. 16-18).

Preoții și leviții, conducătorii sistemului de jertfe au fost puși în slujbele lor după legea lui Moise. În a paisprezecea zi a lunii aprilie (515 î. C.) a fost prăznuit Pastele. A fost pentru prima oară în ultimii 70 de ani când poporul serba eliberarea lor din robia egipteană. Robiile egipteană și babiloniană au fost cele mai lungi și mai grele. Prima a durat 430 de ani și cea de-a doua a durat 70 de ani. Este de-a dreptul dramatic să constatăm faptul că singurul motiv pentru care Dumnezeu a permis 400 de ani de robie în istoria israelienilor a fost păcatul.

Apoi, a continuat sărbătoarea de șapte zile a Azimilor (v. 22). Acest Paște și cele șapte zile ale sărbătorii Azimilor s-a repetat la 900 de ani de la primul Paște serbat în Egipt. O istorie însângerată de păcat! Un popor al cărei istorie pendulează între păcat și Dumnezeu…

Este timpul rugăciunii și ne vom ruga Domnului pentru credincioșie și consecvență, pentru ascultare și încredere în El. Noi construim astăzi la istoria de mâine. Noi vom pleca în veșnicie la Dumnezeu, însă această istorie va rămâne în urmă să mărturisească despre ce am hotărât noi să facem cu singura viață pe care am avut-o.

Pastor Luigi Mițoi

Sunday, February 18, 2024: Ezra 6:1-22 – The Command of Darius

Cyrus was one of the great kings of the Persian Empire (600-530 BC). During its glory days, the Persian Empire extended over the territories of modern-day Iran, Iraq, Afghanistan, Uzbekistan, Turkey, Cyprus, Syria, Lebanon, Palestine, and Egypt. Within the Achaemenid dynasty, three great Persian kings stood out: Cyrus the Great, Darius I, and Xerxes I.

At the age of 61, in the year 539 BC, Cyrus unexpectedly conquered Babylon, the invincible city, but died at the age of 70. Darius was one of the greatest kings of Persia (522-486 BC). He became king at the age of 28 and reigned for over 30 years. At the request of the leader Tatnai, King Darius ordered investigations to be conducted in the archive house. Thus, it was confirmed that King Cyrus had issued the command to rebuild the house of God in Jerusalem (v. 3).

Ezra noted that the decree for the reconstruction of the Temple in Jerusalem was given by God Himself, using the greatest Persian kings: Cyrus, Darius, and Artaxerxes (v. 8-17). King Darius ordered Tatnai to assist the Jews in rebuilding the Temple in Jerusalem. He also insisted that they be protected and assisted with everything needed. The Temple was completed in the spring of 515 BC. The prophets Haggai and Zechariah served during this time.

It had been 26 years since the work began in 536 BC. More than 70 years had passed since the destruction of the first Temple, in the summer of 586 BC. After the Temple was completed (v. 15), it was dedicated. Although the celebration of the dedication of the second Temple did not reach the level of the first Temple's celebration, 100 bulls, 200 rams, 400 lambs, and 12 goats were sacrificed (v. 16-18).

The priests and Levites, leaders of the sacrificial system, were appointed to their services according to the Law of Moses. On the fourteenth day of April (515 BC), the Passover was celebrated. It was the first time in the previous 70 years that the people celebrated their liberation from Egyptian bondage. The Egyptian and Babylonian captivities were the longest and hardest. The first lasted 430 years, and the second lasted 70 years. It is quite dramatic to note that the only reason God allowed 400 years of bondage in the history of the Israelites was sin.

The seven-day Feast of Unleavened Bread (v. 22) continued. This Passover and the seven days of the Feast of Unleavened Bread were repeated 900 years after the first Passover celebrated in Egypt. A history bloodied by sin! A people whose history swings between sin and God…

It is time for prayer, and we will pray to the Lord for faithfulness and consistency, for obedience and trust in Him. Today, we build the history of tomorrow. We will depart to eternity with God, but this history will remain behind to testify about what we decided to do with the only life we had.