15 martie

Vineri, 15 martie 2024, Estera 9:1-32 – Victoria evreilor

Suntem în luna martie, anul 473 î. Cr. Haman este mort, însă grupuri de mercenari și trupe de garnizoană au fost organizate și finanțate de el pentru decimarea tuturor evreilor din imperiu. Chiar daca Haman a fost spânzurat, cei zece fii ai lui au dus mai departe războiul început de tatăl lor împotriva israelienilor (vers. 7-10).

În a treisprezecea zi a lunii Adar, ziua în care urmau să fie uciși evreii conform decretului împăratului (3:8-15), evreii s-au grupat în cetățile lor pentru a se apăra. Pentru că Mardoheu a dobândit multă autoritate la palat și pentru că regina Estera și-a folosit influența, aparatul administrativ al țării și armata au venit în sprijinul evreilor.

În capitala Susa, evreii au ucis peste 500 de oameni și pe cei zece fii ai lui Haman. Ahașveroș a primit un raport al luptelor din țară și seara a întrebat-o pe regină dacă mai are vreo dorință. Estera, profitând de bunăvoința regelui, i-a cerut să le mai acorde evreilor încă o zi pentru a distruge tot sistemul antievresc din țară care se consolidase foarte mult în timpul ministrului Haman. Regele a acceptat și a doua zi, în Susa au fost uciși încă trei sute de oameni.

În celelalte zone ale țării au fost uciși șaptezeci și cinci de mii de oameni, însă evreii nu s-au atins de proprietățile celor pe care i-au ucis. În zilele de 14 și 15 ale lunii Adar, evreii au sărbătorit biruința Domnului asupra vrăjmașilor lor, în Susa și în tot imperiul. Așa a luat naștere sărbătoarea Purim (vers. 26), pentru că Haman folosise ,,Pur”, sorțul pentru a stabili perioada executării evreilor (3:7).

Sărbătoarea Purim a fost poruncită de Mardoheu (vers. 20-28) și de Estera (vers. 29-32) cu scopul să cinstească pe Dumnezeu care i-a scăpat de la condamnarea la moarte. Mardoheu și Estera au trimis fiecare scrisori în toate ținuturile cu scopul să așeze pentru totdeauna sărbătoarea Purim în cinstea Domnului. Scrisorile lor Îl onorau pe Dumnezeu și sărbătoreau viața și biruința. O copie a acestor scrisori a fost inclusă în cronicile regale.

Și Haman trimisese scrisori, însă ele decretau moartea pentru neamul evreiesc. Întotdeauna viața învinge, adevărul învinge, oamenii care stau lângă Dumnezeu înving! Frica, jalea și groaza au trecut și Dumnezeu a adus bucuria și sărbătoarea.

Dacă în perioada aceasta ai zile de frică, de jale și groază, amintește-ți de faptul că urmează să vină biruința și sărbătoarea lui Dumnezeu peste cei care luptă cu armele neprihănirii. Încurajează-te și luptă cu armele luminii și adevărului. Luptă cu armele iubirii și iertării. Luptă cu armele Duhului. Cei care luptă cu armele firii pământești vor muri și vor fi acoperiți de rușine și uitare.

Este timpul rugăciunii. Ne vom ruga Domnului să ,,luptăm lupta cea bună, să păzim credința și să așteptăm cununa neprihănirii, pe care ne-o va da, în ziua aceea, Domnul, Judecătorul cel drept” (2 Timotei 4:7-8).

Aceasta este lupta și viitorul etern pentru oamenii lui Dumnezeu!

Pastor Luigi Mițoi

Friday, March 15, 2024: Esther 9:1-32 – The Victory of the Jews

We are in March of the year 473 BC. Haman is dead, but groups of mercenaries and garrison troops had been organized and financed by him for the decimation of all Jews in the empire. Even though Haman was hanged, his ten sons continued the war their father had started against the Israelites (verses 7-10).

On the thirteenth day of the month of Adar, the day the Jews were to be killed according to the king's decree (3:8-15), the Jews grouped together in their cities to defend themselves. Because Mordecai had gained much authority at the palace and because Queen Esther had used her influence, the country's administrative apparatus and the army came to the Jews' support.

In the capital Susa, the Jews killed over 500 men and the ten sons of Haman. Ahasuerus received a report of the battles in the country and in the evening asked the queen if she had any more wishes. Taking advantage of the king's goodwill, Esther asked for one more day for the Jews to destroy the entire anti-Jewish system in the country, which had been greatly strengthened during Minister Haman's time. The king agreed and the next day, in Susa, another three hundred people were killed.

In other areas of the country, seventy-five thousand people were killed, but the Jews did not touch the properties of those they killed. On the 14th and 15th days of the month of Adar, the Jews celebrated the Lord's victory over their enemies in Susa and throughout the empire. Thus, the festival of Purim was established (verse 26), because Haman had used “Pur,” the lot used to determine the period for the execution of the Jews (3:7).

The festival of Purim was commanded by Mordecai (verses 20-28) and Esther (verses 29-32) with the aim of honoring the God who saved them from death. Mordecai and Esther each sent letters throughout the lands to forever establish the festival of Purim in honor of the Lord. Their letters honored God and celebrated life and victory. A copy of these letters was included in the royal chronicles.

Haman had sent letters too, but they decreed death for the Jewish people. Life always prevails, truth prevails, people who stand by God prevail! Fear, mourning, and horror have passed, and God has brought joy and celebration.

If this is a time of fear, mourning, and horror for you, remember that victory and God's celebration are coming for those who fight with the weapons of righteousness. Be encouraged and fight with the weapons of light and truth. Fight with the weapons of love and forgiveness. Fight with the weapons of the Spirit. Those who fight with the weapons of the flesh will die and be covered in shame and oblivion.

It is time for prayer. We will pray to the Lord to “fight the good fight, keep the faith, and await the crown of righteousness, which the Lord, the righteous Judge, will give us on that day” (2 Timothy 4:7-8).

This is the fight and the eternal future for God's people!