14 septembrie

Duminică, 14 septembrie 2025, Luca 4:1-44

După nașterea Mântuitorului (cap. 1–2), botezul și genealogia (cap. 3), Luca prezintă în capitolul 4 trecerea de la viața Sa privată la cea publică.

Acest capitol poate fi împărțit în câteva secțiuni:

1.     Ispitirea Domnului Isus – testul identității și autorității (vers. 1-13)

„Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustiu” (vers. 1).
Satan încearcă să-L deturneze pe Mântuitorul de la misiunea Sa, oferindu-I hrană, recunoaștere și putere. Domnul a răspuns cu Scriptura: „Este scris”:

„Este scris: Omul nu trăiește numai cu pâine” (vers. 4);

„Este scris: Să te închini Domnului, Dumnezeului tău” (vers. 8);

„Este scris: Să nu ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău” (vers. 12).

Prin natura răspunsului Său, Mesia a declarat că autoritatea Sa vine din ascultarea față de Cuvântul lui Dumnezeu.

2.     Proclamarea misiunii în sinagoga din Nazaret (vers. 14-30)

„Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia…” (vers. 18).Isus citează din Isaia 61, proclamând misiunea Sa: vindecare, eliberare, restaurare.

Reacția inițială a oamenilor este de admirație (vers. 22), însă se transformă rapid în furie (vers. 28-9) când Mântuitorul le arată că harul lui Dumnezeu se extinde și la neamuri (văduva din Sarepta, Naaman din Siria). Refuzul Nazaretului prefigurează respingerea generală a poporului evreu (vers. 24–27).

3.     Manifestarea autorității lui Mesia în Capernaum (vers. 31-44)

„Toți erau uimiți și ziceau: Ce cuvânt este acesta? El poruncește cu stăpânire și cu putere duhurilor necurate” (vers. 36).
Domnul scoate un demon dintr-un om în sinagogă (vers. 33-36), demonstrând autoritatea Sa asupra păcatelor, bolilor și demonilor. Demonii recunosc identitatea Lui: „Tu ești Sfântul lui Dumnezeu!” (vers. 34).

Mântuitorul aduce vindecare și eliberare soacrei lui Petru și altor bolnavi, însă Se concentrează mai mult pe proclamarea Împărăției lui Dumnezeu. Chiar dacă a fost respins, în mod deosebit în Nazaret, Domnul a continuat să meargă peste tot în Israel, să-i vindece pe oameni și să-i cheme la pocăință.

Să ne rugăm pentru mântuirea oamenilor și maturizarea pocăiților. Să spunem tuturor că doar în viața aceasta ne pot fi iertate păcatele prin Cristos. Singura zi care ne este dată este astăzi.

Pastor Luigi Mițoi

Sunday, September 14, 2025, Luke 4:1-44

After the birth of the Savior (chap. 1–2), the baptism and genealogy (chap. 3), Luke presents in chapter 4 the transition from His private life to His public ministry.

This chapter can be divided into several sections:

1.     The Temptation of the Lord Jesus – the test of identity and authority (vv. 1-13)

“Jesus, full of the Holy Spirit, left the Jordan and was led by the Spirit into the wilderness” (v. 1).
Satan tries to divert the Savior from His mission, offering Him food, recognition, and power. The Lord responded with Scripture: “It is written”:

“It is written: ‘Man shall not live on bread alone’” (v. 4);

“It is written: ‘Worship the Lord your God’” (v. 8);

“It is written: ‘Do not put the Lord your God to the test’” (v. 12).

By the nature of His response, the Messiah declared that His authority comes from obedience to the Word of God.

2.     The proclamation of His mission in the synagogue of Nazareth (vv. 14-30)

“The Spirit of the Lord is on me, because he has anointed me to proclaim good news to the poor…” (v. 18). Jesus quotes from Isaiah 61, proclaiming His mission: healing, deliverance, restoration.

The people’s initial reaction is admiration (v. 22), but it quickly turns into fury (vv. 28-29) when the Savior shows them that God’s grace extends also to the Gentiles (the widow of Zarephath, Naaman of Syria). Nazareth’s refusal foreshadows the general rejection by the Jewish people (vv. 24–27).

3.     The manifestation of the Messiah’s authority in Capernaum (vv. 31-44)

“All the people were amazed and said to each other, ‘What words these are! With authority and power he gives orders to impure spirits and they come out!’” (v. 36).
The Lord drives a demon out of a man in the synagogue (vv. 33-36), demonstrating His authority over sin, sickness, and demons. The demons recognize His identity: “You are the Holy One of God!” (v. 34).

The Savior brings healing and deliverance to Peter’s mother-in-law and many other sick people, but He focuses more on proclaiming the Kingdom of God. Even though He was rejected, especially in Nazareth, the Lord continued to go throughout Israel, healing people and calling them to repentance.

Let us pray for the salvation of people and the maturity of believers. Let us tell everyone that only in this life can sins be forgiven through Christ. The only day given to us is today.