7 septembrie

Duminică, 7 septembrie 2025, Marcu 13:1-37

Marcu 13 este denumit „discursul apocaliptic al Mântuitorului” și descrie distrugerea Templului din Ierusalim, semnele sfârșitului, necazul cel mare și revenirea Sa în slavă. Acest text se referă atât la evenimentele istorice imediate (distrugerea Ierusalimului în anul 70 d.Cr.), cât și la dimensiunea escatologică (sfârșitul istoriei și revenirea Domnului).

Vom privi împreună cele câteva secțiuni ale capitolului 13:

1.     Profeția distrugerii Templului (vers. 1–2) „Vezi tu aceste mari clădiri? Nu va rămâne piatră pe piatră…” (vers. 2) Mântuitorul vestește un act de judecată asupra închinării formale. Isus anunță distrugerea Templului, un act profetic ce subliniază sfârșitul cultului vechi și începutul unei noi epoci spirituale.

2.     Semnele de început ale sfârșitului (vers. 3–13)

·       Războaie, cutremure, foamete (vers. 7–8).

·       Prigonirea ucenicilor și predicarea Evangheliei la toate neamurile (vers. 9–10).

·       Perseverența până la sfârșit aduce mântuirea: „Veți fi urâți de toți pentru Numele Meu…” (vers. 13)

3.     Urâciunea pustiirii și fuga din Ierusalim – Necazul cel mare (vers. 14–23) „Urâciunea pustiirii” face referire la profeția lui Daniel (Daniel 9:27). Va fi un timp de mare suferință, „cum n-a mai fost de la începutul lumii” (vers. 19). Acesta este un avertisment la vigilență spirituală – să nu fim amăgiți de falși profeți (vers. 22).

4.     Venirea Fiului Omului (vers. 24–27) Vor fi semne cosmice: soarele și luna se vor întuneca, stelele vor cădea (vers. 24–25). Mântuitorul Se va arăta „pe nori cu putere și slavă mare” (vers. 26). Îngerii îi vor aduna pe cei credincioși din cele patru colțuri ale pământului (vers. 27).

5.     Lecția din smochin și chemarea la veghere (vers. 28–31) „Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece” (vers. 31). Smochinul ca simbol al discernământului spiritual – când vezi mugurii, știi că vara e aproape. Isus încheie cu o chemare repetată la veghere: „Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheați!” (vers. 37).

6.     Necunoașterea zilei și ceasului (vers. 32–37) „Despre ziua aceea… nu știe nimeni, nici îngerii… nici Fiul, ci numai Tatăl” (vers. 32). Creștinul este chemat să trăiască fiecare zi ca și cum Domnul ar veni astăzi. Marcu 13 îmbină istoria (distrugerea Ierusalimului) cu escatologia (sfârșitul veacurilor). Dumnezeu controlează istoria și îngăduie necazuri pentru purificare și mărturie. Revenirea lui Cristos este sigură, dar timpul este necunoscut.

Să ne rugăm lui Dumnezeu pentru discernământ spiritual, înțelegerea vremurilor și veghere.

Pastor Luigi Mițoi

Sunday, September 7, 2025, Mark 13:1-37

Mark 13 is called “the apocalyptic discourse of the Savior” and describes the destruction of the Temple in Jerusalem, the signs of the end, the great tribulation, and His return in glory. This text refers both to the immediate historical events (the destruction of Jerusalem in A.D. 70) and to the eschatological dimension (the end of history and the return of the Lord).

Let us look together at the sections of chapter 13:

1.     The Prophecy of the Temple’s Destruction (vv. 1–2)
“Do you see all these great buildings? Not one stone here will be left on another; every one will be thrown down.” (v. 2)
The Savior foretells an act of judgment on formal worship. Jesus announces the destruction of the Temple, a prophetic act highlighting the end of the old order of worship and the beginning of a new spiritual era.

2.     The Beginning Signs of the End (vv. 3–13)

·       Wars, earthquakes, famines (vv. 7–8).

·       The persecution of the disciples and the preaching of the Gospel to all nations (vv. 9–10).

·       Perseverance until the end brings salvation: “Everyone will hate you because of me…” (v. 13)

3.     The Abomination of Desolation and the Flight from Jerusalem – The Great Tribulation (vv. 14–23)
“The abomination that causes desolation” refers to the prophecy of Daniel (Daniel 9:27). It will be a time of great suffering, “unequaled from the beginning, when God created the world” (v. 19). This is a warning toward spiritual vigilance – not to be deceived by false prophets (v. 22).

4.     The Coming of the Son of Man (vv. 24–27)
There will be cosmic signs: the sun and moon will be darkened, the stars will fall (vv. 24–25). The Savior will appear “in clouds with great power and glory” (v. 26). The angels will gather the elect from the four corners of the earth (v. 27).

5.     The Lesson from the Fig Tree and the Call to Watchfulness (vv. 28–31)
“Heaven and earth will pass away, but my words will never pass away.” (v. 31)
The fig tree symbolizes spiritual discernment – when you see its buds, you know that summer is near. Jesus ends with a repeated call to watchfulness: “What I say to you, I say to everyone: ‘Watch!’” (v. 37).

6.     The Unknown Day and Hour (vv. 32–37)
“But about that day or hour no one knows, not even the angels in heaven, nor the Son, but only the Father.” (v. 32)
The Christian is called to live each day as though the Lord were coming today. Mark 13 combines history (the destruction of Jerusalem) with eschatology (the end of the age).

God controls history and allows trials for purification and testimony. The return of Christ is certain, but the time is unknown.

Let us pray to God for spiritual discernment, understanding of the times, and watchfulness.