4 iulie

Vineri, 4 iulie 2025, Habacuc 2:1-20

Cartea profetului Habacuc a fost scrisă în jurul anului 600 î.Hr., înainte de cucerirea regatului Iuda de către babilonieni.

În capitolul unu, profetul I-a pus întrebări lui Dumnezeu în legătură cu dreptate, vinovăție și suveranitate. Habacuc a fost tulburat de faptul că Dumnezeu pare să tacă în fața răului și întreabă: „De ce taci când cel rău înghite pe cel mai neprihănit decât el?” (Habacuc 1:13)

Cea mai mare dilemă a profetului se referă la motivul pentru care Dumnezeu permite unei națiuni păcătoase precum Babilonul să pedepsească poporul lui Dumnezeu.

Răspunsul din capitolul 2 îi oferă lui Habacuc o viziune clară asupra modului în care Dumnezeu judecă națiunile.

1.     Dreptatea divină are un timp stabilit (vers. 1–3)
„M-am dus la locul meu de strajă…” (vers. 1)
Habacuc se retrage într-o atitudine de veghere și rugăciune, așteptând răspunsul lui Dumnezeu.

2.     Contrastul dintre credință și mândrie (vers. 4–5)
„Cel neprihănit va trăi prin credința lui.” (vers. 4)
„…cel mândru nu stă liniştit, ci îşi lărgeşte gura ca Locuinţa morţilor” (vers. 5)

3.     Judecata asupra nedreptății este inevitabilă (vers. 5–19)
Cele 5 „vaiuri” demonstrează condamnarea Babilonului pentru:

a)              Lăcomia și jefuirea națiunilor (vers. 6–8)
b) Câștigul necinstit și siguranța falsă (vers. 9–11)
c) Construcția imperiului prin sânge (vers. 12–14)
d) Coruperea și rușinarea aproapelui (vers. 15–17)
e) Idolatria și încrederea în lucruri moarte (vers. 18–20)

Atitudinea celui neprihănit va fi credința, iar a celui fără minte va fi mândria. Credința este răspunsul corect în fața nedreptății, chiar și atunci când nu înțelegem planul lui Dumnezeu.

Să ne rugăm lui Dumnezeu pentru credincioșie, răbdare și sfințenie.

Pastor Luigi Mițoi

Friday, July 4, 2025, Habakkuk 2:1-20

The book of the prophet Habakkuk was written around 600 BC, before the conquest of the kingdom of Judah by the Babylonians.

In chapter one, the prophet asked God questions about justice, guilt, and sovereignty. Habakkuk was troubled by the fact that God seemed silent in the face of evil and asked, “Why are you silent while the wicked swallow up those more righteous than themselves?” (Habakkuk 1:13)

The prophet’s greatest dilemma concerns why God would allow a sinful nation like Babylon to punish God’s own people.

The answer in chapter 2 gives Habakkuk a clear vision of how God judges the nations.

1.     Divine justice has an appointed time (verses 1–3)
“I will stand at my watch…” (verse 1)
Habakkuk withdraws into an attitude of watchfulness and prayer, waiting for God's response.

2.     The contrast between faith and pride (verses 4–5)
“The righteous person will live by his faithfulness.” (verse 4)
“…indeed, wine betrays him; he is arrogant and never at rest—because he is as greedy as the grave…” (verse 5)

3.     Judgment on injustice is inevitable (verses 5–19)
The five “woes” demonstrate Babylon’s condemnation for:

a)     Greed and plundering nations (verses 6–8)
b) Dishonest gain and false security (verses 9–11)
c) Building an empire with bloodshed (verses 12–14)
d) Corrupting and shaming neighbors (verses 15–17)
e) Idolatry and trust in lifeless things (verses 18–20)

The attitude of the righteous will be faith, while the foolish will display pride. Faith is the proper response to injustice, even when we do not understand God's plan.