30 iulie

Miercuri, 30 iulie 2025, Matei 1:1-23

Capitolul 2 din Matei se concentrează pe împlinirea profețiilor și începutul suferinței pentru Mesia, contrastul dintre recunoașterea divină și respingerea umană. Acest capitol descrie întruparea și copilăria timpurie a Mântuitorului, vizita magilor la Ierusalim, reacția josnică a lui Irod, fuga familiei sfinte în Egipt și întoarcerea în Nazaret.

Cele trei idei principale împart capitolul doi în trei secțiuni:

I. Venirea magilor din Răsărit la Ierusalim (vers. 1-12)

Un grup de magi au venit din Răsărit la Ierusalim călăuziți de o stea ca să se închine și să aducă daruri noului Rege care s-a născut. (vers.1–2): „Unde este Împăratul de curând născut al iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit și am venit să ne închinăm Lui.” (vers. 2b)

Irod s-a simțit foarte amenințat și, după ce i-a consultat pe preoți și cărturari, a aflat de la aceștia despre profeția Scripturilor (vers. 3–6): „Și tu, Betleeme, țara lui Iuda, nu ești nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieși o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.” (vers. 6)

Magii, după ce au răspuns întrebărilor lui Irod, au mers în Betleem călăuziți de stea. Acolo L-au găsit pe Pruncul întrupat și I-au adus daruri: aur, smirnă și tămâie (vers. 7-11). Acestea simbolizează oficiile de Rege, Profet și Preot: „Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fața la pământ și I s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile și I-au adus daruri: aur, tămâie și smirnă.” (vers. 11)

Este surprinzător faptul că magii, niște străini de Israel, se închină cu bucurie Pruncului, preoții și cărturarii rămân indiferenți, iar Irod devine ostil. Neamurile Îl recunosc pe Mesia, dar liderii evrei Îl ignoră și Îl resping.

II. Fuga familiei sfinte cu Pruncul în Egipt (vers. 13-18)

Din cauza masacrului poruncit de Irod în speranța că-L va elimina pe noul Rege care tocmai S-a născut, Dumnezeu a poruncit părinților să ia Pruncul și să se ascundă în Egipt: „După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif și-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui, fugi în Egipt și rămâi acolo până îți voi spune Eu, căci Irod are să caute Pruncul ca să-L omoare.” (vers. 13)

Pasajul acesta descrie implicarea lui Dumnezeu în protejarea Pruncului și ascultarea părinților de porunca divină. Întotdeauna Dumnezeu lucrează cu oameni care cred și ascultă. Unii doar cred și nu ascultă, alții doar ascultă dar nu cred: „Iosif s-a sculat, a luat Pruncul și pe mama Lui, noaptea, și a plecat în Egipt.” (vers. 14)

Trebuie să remarcăm faptul că, în contextul miraculoasei întrupări a Mântuitorului, a existat o abundență de angelofanii (arătări ale unui înger) și vise.

III. Familia se stabilește în Nazaret, Galileea (vers.19–23)

„După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt, și-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui și du-te în țara lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia viața Pruncului.” (vers. 20)

După moartea lui Irod, un înger a venit la Iosif în vis și l-a îndemnat să se întoarcă în Israel. Iosif s-a stabilit în Nazaret pentru a-L proteja pe Isus de riscul răzbunării fiului lui Irod, conducătorul Iudeii: „A venit acolo și a locuit într-o cetate numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin proroci: că El va fi chemat Nazarinean.” (vers. 23)

Acest capitol descrie explicit faptul că Isus nu este doar Regele Iudeilor, ci este Mesia cel promis de Domnul. Ascultarea și supunerea Mariei și a logodnicului ei, Iosif, ne ajută să înțelegem faptul că ascultarea și supunerea noastră față de Dumnezeu nu înseamnă să facem doar ce este comod și ușor, ci tot ce trebuie.

Apoi, privind la felul în care Dumnezeu a protejat familia sfântă, înțelegem că întotdeauna când vom fi în planul lui Dumnezeu, El Se va îngriji de noi și de nevoile noastre. Persecuția nu anulează planul lui Dumnezeu. Irod era regele Iudeii, însă Dumnezeu este Creatorul și Domnul Universului.

Să ne rugăm lui Dumnezeu să fim credincioși, sfinți și roditori.

Pastor Luigi Mițoi

Wednesday, July 30, 2025, Matthew 1:1–23

Matthew chapter 2 focuses on the fulfillment of prophecies and the beginning of suffering for the Messiah, the contrast between divine recognition and human rejection. This chapter describes the incarnation and early childhood of the Savior, the visit of the Magi to Jerusalem, Herod’s wicked reaction, the holy family’s flight to Egypt, and the return to Nazareth.

The three main ideas divide chapter two into three sections:

I. The Coming of the Magi from the East to Jerusalem (vv. 1–12)

A group of Magi came from the East to Jerusalem, guided by a star, to worship and bring gifts to the new King who was born. (vv. 1–2): “Where is the one who has been born king of the Jews? We saw his star when it rose and have come to worship him.” (v. 2b)

Herod felt very threatened and, after consulting the priests and scribes, learned from them about the prophecy of Scripture (vv. 3–6): “But you, Bethlehem, in the land of Judah, are by no means least among the rulers of Judah; for out of you will come a ruler who will shepherd my people Israel.” (v. 6)

The Magi, after answering Herod’s questions, went to Bethlehem guided by the star. There they found the incarnate Child and brought Him gifts: gold, frankincense, and myrrh (vv. 7–11). These symbolize the offices of King, Prophet, and Priest: “On coming to the house, they saw the child with his mother Mary, and they bowed down and worshiped him. Then they opened their treasures and presented him with gifts of gold, frankincense and myrrh.” (v. 11)

It is surprising that the Magi, strangers to Israel, joyfully worship the Child, while the priests and scribes remain indifferent, and Herod becomes hostile. The nations recognize the Messiah, but the Jewish leaders ignore and reject Him.

II. The Holy Family’s Flight with the Child into Egypt (vv. 13–18)

Because of the massacre ordered by Herod in hopes of eliminating the new King who had just been born, God commanded the parents to take the Child and hide in Egypt: “When they had gone, an angel of the Lord appeared to Joseph in a dream. ‘Get up,’ he said, ‘take the child and his mother and escape to Egypt. Stay there until I tell you, for Herod is going to search for the child to kill him.’” (v. 13)

This passage describes God’s involvement in protecting the Child and the parents’ obedience to the divine command. God always works with people who believe and obey. Some only believe and do not obey; others only obey but do not believe: “So he got up, took the child and his mother during the night and left for Egypt.” (v. 14)

We must note that in the context of the miraculous incarnation of the Savior, there was an abundance of angelophanies (angelic appearances) and dreams.

III. The Family Settles in Nazareth, Galilee (vv. 19–23)

“After Herod died, an angel of the Lord appeared in a dream to Joseph in Egypt and said, ‘Get up, take the child and his mother and go to the land of Israel, for those who were trying to take the child’s life are dead.’” (v. 20)

After Herod’s death, an angel came to Joseph in a dream and urged him to return to Israel. Joseph settled in Nazareth to protect Jesus from the threat of Herod’s son, the ruler of Judea: “And he went and lived in a town called Nazareth. So was fulfilled what was said through the prophets, that he would be called a Nazarene.” (v. 23)

This chapter explicitly shows that Jesus is not only the King of the Jews but also the Messiah promised by the Lord. The obedience and submission of Mary and her betrothed, Joseph, help us understand that our obedience and submission to God do not mean doing only what is easy and convenient, but doing everything that is required.

Then, looking at how God protected the holy family, we understand that whenever we are in God’s plan, He will care for us and our needs. Persecution does not cancel God’s plan. Herod was the king of Judea, but God is the Creator and Lord of the Universe.

Let us pray to God that we may be faithful, holy, and fruitful.