27 mai

Marți, 27 mai 2025, Osea 6:1-11

Cartea Osea a fost scrisă în Regatul de Nord (Israel) în secolul al VIII-lea î.Hr., în care perioadă a existat un puternic declin moral și spiritual, manifestat prin idolatrie și încercarea unor alianțe politice cu Asiria și Egiptul. Dumnezeu nu a dorit ritualuri formale ale evreilor și jertfe ceremoniale lipsite de sfințenie, ci, dimpotrivă, a dorit loialitate și o inimă sinceră: „Căci bunătate voiesc, nu jertfe, și cunoștință de Dumnezeu mai mult decât arderi-de-tot!” (vers. 6)

De trei ori se repetă în acest capitol nevoia de cunoștință despre Dumnezeu: „Să cunoaștem, să căutăm să cunoaștem pe Domnul! Căci El Se ivește ca zorile dimineții și va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de primăvară, care udă pământul!” (vers. 3) Cum să-L asculți și să-L iubești pe un Dumnezeu pe care nu-L cunoști?

Capitolul 6 poate fi împărțit în câteva secțiuni:

1.     Chemare aparentă la pocăință (vers. 1–3) „Veniți să ne întoarcem la Domnul…” (vers. 1) Israel recunoaște pedeapsa lui Dumnezeu și speră într-o restaurare rapidă: „Ne va lega rănile… după două zile ne va da iarăși viață…” (vers. 2) O chemare la pocăință care pare sinceră, dar este grăbită și lipsită de consistență.

2.     Necredincioșia constantă a poporului (vers. 4–5) Dumnezeu a avertizat poporul prin profeți, dar ei au refuzat să asculte: „Bunătatea voastră este ca norul de dimineață…” (vers. 4) Pocăința lor nu a fost autentică, ci superficială, instabilă și de moment: „De aceea i-am tăiat prin proroci…” (vers. 5)

3.     Cunoașterea lui Dumnezeu este mai importantă decât jertfele (vers. 6) „Căci bunătate voiesc, nu jertfe, și cunoștință de Dumnezeu mai mult decât arderile-de-tot.” Esența relației cu Dumnezeu este sfințenia, iar cunoașterea Sa se manifestă prin credincioșie și ascultare.

4.     Violarea legământului (vers. 7-11) „Ceata preoților este ca o ceată de tâlhari, care stă la pândă, săvârșind omoruri pe drumul Sihemului; da, se dedau la mișelii. Dar ei au călcat legământul, ca Adam…” (vers. 7) – o paralelă între călcarea legământului de către Israel și păcatul lui Adam.În loc să se încreadă în Dumnezeu, liderii israelieni căutau protecție prin alianțe politice, ceea ce a dus la instabilitate și corupție.

Să ne rugăm pentru o pocăință sinceră, pentru cunoașterea lui Dumnezeu și pentru loialitate față de El. 

Pastor Luigi Mițoi

Tuesday, May 27, 2025, Hosea 6:1–11

The book of Hosea was written in the Northern Kingdom (Israel) in the 8th century B.C., during a time of severe moral and spiritual decline marked by idolatry and efforts to form political alliances with Assyria and Egypt. God did not desire Israel’s formal rituals and ceremonial sacrifices that lacked holiness, but rather loyalty and a sincere heart: “For I desire mercy, not sacrifice, and acknowledgment of God rather than burnt offerings.” (verse 6)

Three times in this chapter the need for knowledge of God is emphasized: “Let us acknowledge the Lord; let us press on to acknowledge him. As surely as the sun rises, he will appear; he will come to us like the winter rains, like the spring rains that water the earth.” (verse 3) How can you obey and love a God you do not know?

Chapter 6 can be divided into several sections:

1.     An apparent call to repentance (verses 1–3)
“Come, let us return to the Lord…” (verse 1)
Israel acknowledges God’s punishment and hopes for a quick restoration: “He will bind up our wounds… After two days he will revive us…” (verse 2)
It is a call to repentance that seems sincere, but is rushed and lacking depth.

2.     The people’s persistent unfaithfulness (verses 4–5)
God warned the people through the prophets, but they refused to listen: “Your love is like the morning mist…” (verse 4)
Their repentance was not genuine, but superficial, unstable, and fleeting: “Therefore I cut you in pieces with my prophets…” (verse 5)

3.     Knowledge of God is more important than sacrifices (verse 6)
“For I desire mercy, not sacrifice, and acknowledgment of God rather than burnt offerings.”
The essence of a relationship with God is holiness, and knowing Him is expressed through faithfulness and obedience.

4.     Violation of the covenant (verses 7–11)
“As at Adam, they have broken the covenant; they were unfaithful to me there. Gilead is a city of evildoers, stained with footprints of blood. As marauders lie in ambush for a victim, so do bands of priests; they murder on the road to Shechem, carrying out their wicked schemes.” (verses 7–9)
There is a parallel between Israel’s breaking of the covenant and Adam’s sin. Instead of trusting in God, Israel’s leaders sought protection through political alliances, which led to instability and corruption.

Let us pray for sincere repentance, for the knowledge of God, and for loyalty to Him.