14 mai

Marți, 14 mai 2024, Psalm 17:1-15

Regele David este apăsat, se simte în pericol și strigă la Dumnezeu după ajutor: ,,Doamne, ascultă-mi pricina nevinovată, ia aminte la strigătele mele, pleacă urechea la rugăciunea mea, făcută cu buze neprefăcute” (vers 1).

Cineva a vrut să-l omoare pe David, probabil Saul: ,,Parcă ar fi un leu lacom după pradă, un pui de leu, care stă la pândă în culcușul lui” (vers. 12).

Specificul verbului ,,a asculta” trece de forma activă simplă. Auzul, deși este un verb activ, este o realitate pasivă. În schimb, ascultarea intenționată implică atenția noastră, angajamentul nostru și procesele noastre de gândire.

Nevoia lui David de protecție divină este așa de mare, încât folosește imaginea puilor de cloșcă ocrotiți de aripile mamei lor: ,,Păzește-mă ca lumina ochiului, ocrotește-mă, la umbra aripilor tale” (vers. 8). Aripile, în Biblia ebraică, sunt o semnificație a refugiului. În cartea Rut rugăciunea lui Boaz pentru Rut este: „Domnul să te răsplătească pentru faptele tale și să ai o răsplată deplină de la Domnul, Dumnezeul lui Israel, sub ale Cărui aripi ți-ai găsit scăparea” (Rut 2:12). În cartea Isaia există șase texte care menționează aripile ca semn de protecție (Isaia 6:2; 8:8; 10:14; 11:12; 18:1; 24:16). Profetul Ezechiel are douăzeci și trei de referiri la aripi.

David este conștient de propria lui integritate: ,,…ascultă-mi pricina nevinovată…” (vers. 1); ,,Să se arate dreptatea mea înaintea Ta” (vers. 2a); ,,Să privească ochii Tăi neprihănirea mea” (vers. 2b). Această convingere îi dă siguranță și dreptul să ceară protecția divină.

Rugăciunea lui David se încheie cu verbalizarea speranței sale în împlinirea promisiunilor divine: ,,Dar eu, în nevinovăția mea, voi vedea fața Ta; cum mă voi trezi, mă voi sătura de chipul Tău” (vers. 15).  

David începe rugăciune remarcând pericolul din partea vrăjmașilor, însă în încheiere menționează protecția și sprijinul lui Dumnezeu.

Să ne rugăm pentru încredere și speranță ori de câte ori vom trece prin crizele vieții. Dumnezeu este credincios și brațul Său puternic ne va proteja de orice rău!

Pastor Luigi Mițoi

Tuesday, May 14, 2024 – Psalm 17:1-15

King David is distressed, feels in danger, and cries out to God for help: “Lord, hear my just cause; listen to my cry, lend an ear to my prayer, uttered without deceit” (verse 1).

Someone wanted to kill David, likely Saul: “Like a lion eager to tear, as a young lion lurking in ambush” (verse 12).

The verb “to hear” goes beyond simple active form. Hearing, although an active verb, is a passive reality. In contrast, intentional listening involves our attention, our commitment, and our thought processes.

David's need for divine protection is so great that he uses the image of chicks shielded by their mother's wings: “Keep me as the apple of your eye; hide me in the shadow of your wings” (verse 8). Wings, in the Hebrew Bible, signify refuge. In the Book of Ruth, Boaz's prayer for Ruth is: “May the Lord repay you for what you have done, and a full reward be given you by the Lord, the God of Israel, under whose wings you have come to take refuge” (Ruth 2:12). In the Book of Isaiah, there are six texts that mention wings as a sign of protection (Isaiah 6:2; 8:8; 10:14; 11:12; 18:1; 24:16). The Prophet Ezekiel refers to wings twenty-three times.

David is aware of his own integrity: “…hear my just cause…” (verse 1); “Let my vindication come from you” (verse 2a); “Let your eyes see the right” (verse 2b). This conviction gives him confidence and the right to request divine protection.

David's prayer ends with the verbalization of his hope in the fulfillment of divine promises: “As for me, I shall behold your face in righteousness; when I awake, I shall be satisfied with your likeness” (verse 15).

David begins his prayer by noting the danger from enemies, but concludes by mentioning God's protection and support.

Let us pray for confidence and hope whenever we go through life's crises. God is faithful and His strong arm will protect us from all harm!