12 noiembrie

Miercuri, 12 noiembrie 2025, Faptele Apostolilor 18:1-28

Asemenea capitolului anterior, Fapte 18 descrie lucrarea lui Pavel în cea de-a doua călătorie misionară.

1.     Dumnezeu conduce lucrarea cu tot felul de oameni și prin tot felul de împrejurări (vers. 1–4)

„Acolo a găsit pe un iudeu, numit Aquila… și pe nevasta lui, Priscila… pentru că Claudiu poruncise ca toți iudeii să plece din Roma.” (v. 2–3)

(a) Expulzarea evreilor din Roma face ca Pavel să primească colaborarea uneia dintre cele mai dedicate familii din N.T.

(b) Având meseria de constructor de corturi, apostolul reușește să se întrețină în perioada plantării bisericii din Corint în care a slujit: „Și, fiindcă avea același meșteșug, a rămas la ei și lucra: meseria lor era să facă corturi.” (vers. 3)

(c) Inteligența, persuasiunea și educația teologică solidă l-au făcut pe apostolul Pavel un instrument puternic în mâna lui Dumnezeu: „Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat și îndupleca pe iudei și pe greci.” (vers. 4)

2.     Intensificarea slujirii și opoziția religioasă (vers. 5–11)

(a) Sosirea lui Sila și Timotei se constituie într-o mare încurajare morală (vers. 5):
„Dar când au venit Sila și Timotei din Macedonia, Pavel s-a dedat în totul propovăduirii și dovedea iudeilor că Isus este Hristosul.” (vers. 5)

(b) Convertirea neașteptată a lui Crisp, fruntașul sinagogii (vers. 8)

(c) Consolidarea credinței lui Pavel: „Nu te teme, ci vorbește și nu tăcea, căci Eu sunt cu tine și nimeni nu va pune mâna pe tine ca să-ți facă rău; vorbește, fiindcă am mult norod în această cetate.” (vers. 9–10)
Pavel lucrează un an și jumătate la plantarea și creșterea bisericii din Corint.

3.     Dumnezeu protejează lucrarea lui Pavel în fața autorităților (vers. 12–17)

(a) Judecata în fața lui Galion (vers. 12–13). Galion, fratele celebrului filozof grec Seneca, proconsul al Ahaiei, avea autoritate juridică, militară și administrativă, însă a refuzat să judece procesul intentat de evrei.

(b) Intervenția providențială a lui Galion (vers. 14–16)

Creștinismul primește protecție juridică pentru o vreme: „Și i-a alungat de la scaunul de judecată.” (vers. 16)

4.     Pavel încheie a doua călătorie misionară (vers. 18–22)

Apostolul pleacă spre Ierusalim însoțit de familia Aquila și Priscila. Tovarășii lui rămân în Efes, iar Pavel își continuă drumul spre Ierusalim.

Între timp, Apolo, un predicator elocvent, originar din Alexandria, vine la Efes. El „înfrunta cu putere pe iudei înaintea norodului și le dovedea din Scripturi că Isus este Hristosul.” (vers. 28)

„Deși era tare în Scripturi” (vers. 24), „cunoștea numai botezul lui Ioan.” (vers. 25) Apolo nu avea o teologie completă, drept pentru care „Aquila și Priscila, când l-au auzit, l-au luat la ei și i-au arătat mai cu de-amănuntul Calea lui Dumnezeu.” (vers. 26)

Observați că ei nu l-au corectat în public, ci l-au ajutat în privat, pentru că cei mai buni lucrători se formează prin mentorare personală, nu prin critică publică.

În providența Sa, Dumnezeu așază lângă Pavel un grup de lucrători dedicați, alături de care el dezvoltă lucrarea Domnului în Corint și Efes.

Să ne rugăm pentru înțelepciunea de a uceniciza noii și tinerii creștini, de a mentora viitori slujitori ai lui Dumnezeu.

Pastor Luigi Mițoi

Wednesday, November 12, 2025, Acts 18:1–28

Like the previous chapter, Acts 18 describes Paul’s ministry during his second missionary journey.

1.     God directs the work through all kinds of people and all kinds of circumstances (vv. 1–4)

“There he found a Jew named Aquila… and his wife Priscilla… because Claudius had ordered all Jews to leave Rome.” (vv. 2–3)

(a) The expulsion of the Jews from Rome leads to Paul receiving the collaboration of one of the most dedicated families in the New Testament.

(b) Having the trade of tentmaker, the apostle was able to support himself during the planting of the church in Corinth, where he served: “And because he was a tentmaker as they were, he stayed and worked with them; they were tentmakers by trade.” (v. 3)

(c) Paul’s intelligence, persuasion, and solid theological education made him a powerful instrument in God’s hand: “Every Sabbath he reasoned in the synagogue, trying to persuade Jews and Greeks.” (v. 4)

2. The intensification of ministry and religious opposition (vv. 5–11)

(a) The arrival of Silas and Timothy brings great moral encouragement (v. 5):
“When Silas and Timothy came from Macedonia, Paul devoted himself exclusively to preaching, testifying to the Jews that Jesus was the Messiah.” (v. 5)

(b) The unexpected conversion of Crispus, the synagogue leader (v. 8)

(c) The strengthening of Paul’s faith:
“Do not be afraid; keep on speaking, do not be silent. For I am with you, and no one is going to attack and harm you, because I have many people in this city.” (vv. 9–10)
Paul worked for a year and a half planting and strengthening the church in Corinth.

3. God protects Paul’s ministry before the authorities (vv. 12–17)

(a) The trial before Gallio (vv. 12–13). Gallio, the brother of the famous Greek philosopher Seneca, was the proconsul of Achaia and held judicial, military, and administrative authority, yet he refused to judge the case brought by the Jews.

(b) Gallio’s providential intervention (vv. 14–16)

Christianity receives temporary legal protection: “So he drove them off the judgment seat.” (v. 16)

4.     Paul concludes the second missionary journey (vv. 18–22)

The apostle departs for Jerusalem accompanied by Aquila and Priscilla. His companions remain in Ephesus, while Paul continues his journey to Jerusalem.

Meanwhile, Apollos, an eloquent preacher from Alexandria, arrives in Ephesus. “He vigorously refuted his Jewish opponents in public debate, proving from the Scriptures that Jesus was the Messiah.” (v. 28)

“He was a learned man, with a thorough knowledge of the Scriptures” (v. 24), yet “he knew only the baptism of John.” (v. 25) Apollos did not have a complete theology, and therefore “When Priscilla and Aquila heard him, they invited him to their home and explained to him the way of God more adequately.” (v. 26)

Notice that they did not correct him publicly, but helped him privately, because the best workers are formed through personal mentoring, not public criticism.

In His providence, God placed around Paul a group of dedicated co-laborers, alongside whom he developed the work of the Lord in Corinth and Ephesus.

May we pray for the wisdom to disciple new and young believers and to mentor future servants of God.