1 iulie

Marți, 1 iulie 2025, Naum 3:1-19

Naum a fost un profet din localitatea Elcoș, probabil Galileea. Activitatea lui profetică este plasată între anii 663 și 612 î.Hr., în timpul domniei regelui asirian Asurbanipal (669–633 î.Hr.).

Profeția lui adresată Ninivei este dramatică și descrie judecata finală a unei cetăți idolatre, violente, corupte și sângeroase. Asiria a fost o superputere brutală și arogantă, cunoscută pentru cruzimea și opresiunea ei.

Capitolul 3 descrie căderea acestei cetăți idolatre, dar și proclamarea dreptății lui Dumnezeu.

Ultimul capitol al cărții Naum are câteva idei principale:

1.     Expunerea cetății sângeroase (vers. 1–3)
„Vai de cetatea vărsătoare de sânge, plină de minciună, plină de silnicie și care nu încetează să se dedea la răpire!” (vers. 1)
Naum descrie intensitatea nebuniei Ninivei: violență, cruzime și bestialitate.

2.     Influența, vrăjitoria și idolatria Ninivei (vers. 4–5): Ninive este comparată cu o femeie stricată, dar fermecătoare, care a sedus națiunile.

3.     Rușinea și disprețul public (vers. 6–7)
„Voi azvârli cu murdării peste tine, te voi înjosi și te voi face de ocară”. (vers. 6)
Dumnezeu a promis să o facă de ocară.

4.     Comparația Ninivei cu cetatea Teba (No-Amon) (vers. 8–10)
„Ești tu mai bună decât No-Amon, cetatea care ședea între râuri, înconjurată de ape, având ca zid de apărare marea, ca ziduri marea?” (vers. 8)
Dacă Teba, o cetate puternică și foarte bine apărată, a căzut, cu atât mai mult Ninive.

5.     Slăbiciunea apărării și prăbușirea (vers. 11–13)
„Iată, poporul tău este ca femeile în mijlocul tău; porțile țării tale se deschid înaintea vrăjmașilor tăi; focul îți mistuie zăvoarele” (vers. 13)
Cetățile Ninivei sunt ca smochine coapte, ușor de cucerit.

6.     Ironia pregătirilor inutile (vers. 14–17)
„Acolo te va mânca focul, te va nimici sabia cu desăvârșire, te va mistui ca niște lăcuste, căci te-ai înmulțit ca forfecarul, te-ai îngrămădit ca lăcustele!” (vers. 15)
Cuceritorii niniveni, obișnuiți cu victoria, credeau că vor scăpa ca mai înainte, însă nu știau că eforturile lor de înarmare vor fi inutile și focul, sabia vor distruge totul.

7.     Moartea celebrului imperiu (vers. 18–19)
„Rana ta nu se alină prin nimic, rana ta este fără leac! Toți cei ce vor auzi de tine vor bate din palme, căci cine este acela pe care să nu-l fi atins răutatea ta?” (vers. 19)
Nimeni nu va regreta și nu o va plânge pe Ninive.
Acest sistem care s-a înălțat prin violență, cruzime, aroganță și opresiune se va confrunta cu mânia lui Dumnezeu. El este drept și orice ființă umană va trebui să dea socoteală în fața Sa de maniera în care și-a gestionat timpul și resursele.

Istoria este condusă de Dumnezeu, nu de setea de putere și dorințele imperialiste ale oamenilor și nici de forțele lor militare.

Să ne rugăm lui Dumnezeu, cerând să fim drepți, miloși, cinstiți, loiali, răbdători și plini de bunătate. Dacă religiozitatea noastră nu implică aceste virtuți, nu avem niciun motiv să sperăm că Dumnezeu ne va fi binevoitor.

Pastor Luigi Mițoi

Tuesday, July 1, 2025 – Nahum 3:1–19

Nahum was a prophet from the town of Elkosh, probably in Galilee. His prophetic activity is dated between 663 and 612 B.C., during the reign of the Assyrian king Ashurbanipal (669–633 B.C.).

His prophecy addressed to Nineveh is dramatic and describes the final judgment of an idolatrous, violent, corrupt, and bloodthirsty city. Assyria was a brutal and arrogant superpower, known for its cruelty and oppression.

Chapter 3 describes the fall of this idolatrous city and the proclamation of God's justice.

The final chapter of the book of Nahum includes several key ideas:

1.     The exposure of the bloodthirsty city (vv. 1–3)
“Woe to the city of blood, full of lies, full of plunder, never without victims!” (v. 1)
Nahum describes the intensity of Nineveh’s madness: violence, cruelty, and savagery.

2.     The influence, sorcery, and idolatry of Nineveh (vv. 4–5):
Nineveh is compared to a seductive but corrupt woman who has enticed nations.

3.     Public shame and disgrace (vv. 6–7)
“I will pelt you with filth, I will treat you with contempt and make you a spectacle.” (v. 6)
God promised to make her a public disgrace.

4.     The comparison between Nineveh and Thebes (No-Amon) (vv. 8–10)
“Are you better than Thebes, situated on the Nile, with water around her? The river was her defense, the waters her wall.” (v. 8)
If Thebes, a strong and well-fortified city, fell, how much more Nineveh.

5.     Weak defenses and collapse (vv. 11–13)
“Look at your troops—they are all weaklings. The gates of your land are wide open to your enemies; fire has consumed the bars of your gates.” (v. 13)
The cities of Nineveh are like ripe figs, easy to conquer.

6.     The irony of useless preparations (vv. 14–17)
“There the fire will consume you; the sword will cut you down— they will devour you like a swarm of locusts. Multiply like grasshoppers, multiply like locusts!” (v. 15)
The Ninevite conquerors, accustomed to victory, believed they would escape as before. But they didn’t know their preparations for war would be useless, and fire and sword would destroy everything.

7.     The death of the renowned empire (vv. 18–19)
“Nothing can heal you; your wound is fatal. All who hear the news about you clap their hands at your fall, for who has not felt your endless cruelty?” (v. 19)
No one will mourn or weep for Nineveh.
This system, which was raised up by violence, cruelty, arrogance, and oppression, will face the wrath of God. He is just, and every human being will have to give an account before Him for how they managed their time and resources.

History is governed by God, not by man’s thirst for power, imperialist desires, or military strength.

Let us pray to God, asking to be righteous, merciful, honest, loyal, patient, and full of kindness. If our religiosity does not involve these virtues, we have no reason to hope that God will be favorable to us.